Cât de radioactiv este, cu adevărat, corpul uman și ce riscăm?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Unii dintre noi ar crede că radiația este un fenomen rar și periculos care transformă oamenii fie în super-eroi fie în monștri înspăimântători.

Realitatea este că, de fapt, radiația este prezentă mereu peste tot în jurul nostru, chiar și în corpurile noastre. Însă, ce anume este radiația și cât de multă există în corpul uman?

Radiația implică mai multe procese. La nivel fundamental, radiația are loc atunci când un obiect, precum Soarele, emite energie prin particule sau unde. Totuși, atunci când mulți dintre noi spunem „radiație”, ne referim de fapt la unde extrem de energetice, cum ar fi razele gamma, și particule cu sarcină electrică foarte mare emise de atomi radioactivi precum atomii de uraniu. Undele și particulele extrem de energetice sunt periculoase pentru organismele vii și pot deteriora celulele expuse la acestea.

Mai mult, toate elementele din tabelul periodic au izotopi, sau forme ale aceluiași element care conțin diferite cantități de neutroni în nuclee. Unii izotopi sunt stabili, alții sunt instabili, ceea ce înseamnă că sunt radioactivi și emit unde sau particule extrem de energetice, potrivit Departamentului de Energie din SUA. Totodată, unele element, precum uraniu, există doar în formă instabilă.

Mulți izotopi și elemente radioactive apar în mod natural

Mulți izotopi și elemente radioactive apar în mod natural în mediul înconjurător, acolo unde ajung în plante și apă. Așadar, de fiecare dată când o persoană mănâncă sau bea apă, aceasta ar putea ingera cantități minuscule de izotopi radioactivi. Cele mai mari surse de radiație din corpurile noastre sunt cantitățile infime de carbon 14 și potasiu 40, explică Mike Short, profesor în știință nucleară și inginerie la MIT. Deși acești izotopi alcătuiesc mare parte din radiația corpului uman, noi ingerăm doar aproximativ 0,39 miligrame de potasiu 40 și 1,8 nanograme de carbon 14 în fiecare zi. Cantitatea de radioactivitate cauzată de izotopii din corpul uman este comparabilă cu 1% din doza de radiație la care oamenii ar fi expuși în timpul unui zbor de la Boston la Tokyo.

Unele alimente au concentrații mai mari de izotopi radioactivi, precum bananele, care conțin o cantitate mică de potasiu 40, și nucile de Brazilia, care conțin radiu. Bineînțeles, cantitățile de aceste alimente pe care o persoană obișnuită le consumă nu cresc în mod semnificativ riscurile asupra sănătății asociate cu radiația.

Ce factori pot duce la o creștere a radioactivității corpului uman?

Alți factori de mediu pot duce la o creștere a radioactivității corpului uman. „Spre exemplu, oamenii care trăiesc în subsoluri neventilate cu cantități mari de granit, ce conțin radiu, absorb mai mult radon și izotopi asociați” sau produsele create prin descompunerea atomilor radioactivi, a mai precizat Short.

În 1984, Stanley Watras, muncitor în Pennsylvania, a declanșat pe neașteptate o alarmă care detecta expunerea oamenilor la radiație. Personalul de siguranță a fost șocat să descopere că Watras nu transporta fizic nicio sursă de radiație. În schimb, corpul său acumulase cantități foarte mari de radon din subsolul său. Mai apoi, Watras a aflat că astfel i-a crescut semnificativ riscul de cancer pulmonar.

Omenirea a evoluat într-un mediu radioactiv

Short a precizat că izotopii radioactivi pe care oamenii îi absorb sunt creați prin diferite procese. Spre exemplu, potasiu 40 este un „nuclid primordial”. Asta înseamnă că a existat în forma actuală încă dinainte de geneza Pământului. Nuclizii primordiali au nevoie de mult timp pentru a se descompune, astfel că, în esență, astăzi sunt la fel cum erau atunci când au fost creați în stele sau în timpul Big Bang.

„Noi am evoluat într-un mediu radioactiv. Este peste tot în jurul nostru și nu poate fi evitată”, a subliniat Short pentru Live Science.

Unii izotopi pe care oamenii îi absorb ar putea apărea în mediu din cauza activităților umane. „Testarea atmosferică sau armele nucleare din anii 1950 și 1960 au produs cantități mici de stronțiu 90, iar dezastrele de la Fukushima și Cernobîl au emis cesiu 137 și 134, deși mare parte din izotopii din urmă s-au descompus între timp”, a adăugat Short.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Luna este radioactivă, iar asta poate pune în pericol viitoarele misiuni umane

Eben Byers, industriașul care a băut suc radioactiv până i s-au sfărâmat oasele și i-a ieșit maxilarul

Statele Unite ale Americii susțin planul Japoniei de a deversa apa radioactivă de la Fukushima în ocean

Creștere bruscă a radioactivității deasupra Europei. Ce suspectează agențiile de monitorizare