Ce se întâmplă atunci când un bebeluș respiră pentru prima dată?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În decurs de câteva secunde de la naștere, bebelușii inspiră oxigen pentru prima oară. Pentru ca acest proces să aibă loc, sistemul circulator și plămânii lor trebuie să se transforme în doar câteva secunde. Așadar, cum reușește un mic om să respire la doar câteva momente de la naștere?

Mai întâi, trebuie să înțelegem cum funcționează în uter sistemul circulator, mai precis, plămânii și inima. Plămânii nu transportă oxigen la făt în timpul gestației. În schimb, aceștia sunt parțial prăbușiți și umpluți cu lichid în timpul dezvoltării pe măsură ce bebelușul primește oxigen prin cordonul ombilical de la placentă.

Având în vedere că plămânii nu sunt implicați deocamdată în procesul de oxigenare, mare parte din sânge fetal ocolește plămânii prin două vase unice pentru fetuși. Primul, un orificiu mic numit „foramen ovale”, permite sângelui oxigenat din cordonul ombilical să curgă direct de la atriul drept al inimii la cel stâng, în loc să se ducă la ventriculul drept și plămâni ca în cazul adulților. Al doilea vas, numit „ductus arteriosus”, face legătura între principala arteră din corp și principala arteră din plămâni, astfel permițând sângelui oxigenat al fătului să se îndepărteze de plămâni și să se îndrepte spre partea inferioară a corpului.

„Atunci când bebelușul se naște, partea dreaptă a inimii este dominantă”

Spre deosebire de o inimă adultă, „atunci când bebelușul se naște, partea dreaptă a inimii este dominantă”, a explicat dr. Jae Kim, neonatolog și director de neonatologie la Spitalul de Pediatrie din Cincinnati, SUA. Însă, după naștere, sistemul circulator se rearanjează. Ventriculul stâng devine dominant, responsabil cu trimiterea sângelui în corp, în timp ce ventriculul stâng preia sarcina de trimitere a sângelui scăzut în oxigen la plămâni.

Această transformare are loc printr-o serie de schimbări rapide chiar după naștere. Mai întâi, celulele responsabile cu secreția fluidului în plămânii fătului încep să absoarbe fluid imediat ce copilul este născut, astfel eliminând lichidul pentru a face loc oxigenului. „Plămânii trec imediat la umplerea cu aer”, a spus dr. Kim. Prima respirație poate fi atât de puternică și dramatică încât găurește plămânii incipienți ai bebelușului, a adăugat medicul.

Prima umflare a plămânilor scade dramatic presiunea și rezistența la fluxul sangvin din plămâni. Această presiune scăzută invită sângele pompat din ventriculul drept să fie redirecționat către plămânii nou-născutului.

Odată ce presiunea pulmonară este mai scăzută decât presiunea sangvină sistemică, sau presiunea exercitată pe vasele de sânge în timpul contracțiilor inimii, orificiul „foramen ovale” se închide. Neavând niciun mod de trecere între atriul drept și cel stâng, sângele neoxigenat începe să curgă din atriul drept în ventriculul drept de jos, iar apoi este trimis la plămâni.

De cât timp este nevoie ca un bebeluș sănătos „să prindă o culoare rozalie”?

Între timp, presiunea scăzută din sistemul pulmonar diminuează sângele din „ductus arteriosus”. Nemaifiind necesar, vasul începe să se micșoreze și să se închidă în primele două zile de viață, potrivit Live Science.

În acest moment, 100% din sângele bebelușului se îndreaptă spre plămâni. Sângele cu dioxid de carbon este pompat în capilarele alveolare, mici vase de sânge din plămâni, pentru prima oară. Alveolele, mici săculețe cu aer din plămâni, înlocuiesc dioxidul de carbon din sânge cu oxigenul respirat de bebeluș.

Este nevoie de aproximativ 5 minute ca un bebeluș sănătos și născut la termen „să prindă o culoare rozalie” și să-și găsească starea de normalitate. Însă, tranziția are loc cu o singură respirație. „Este un moment magic”, a mai spus dr. Kim.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O pasăre superbă dintr-o grădină zoo a învățat să imite la perfecție țipetele unui bebeluș

O descoperire bizară dezvăluie că unii bebeluși născuți prematur îmbătrânesc mai repede

Un bebeluș născut cu trei penisuri este primul caz documentat din istorie

Noi indicii ar putea explica de ce bebelușii hrăniți cu lapte matern au un sistem imunitar mai dezvoltat