Un nou prădător cu „dinți-sabie”, descris de cercetători. Este unul dintre primii carnivori adevărați

În urmă cu 42 de milioane de ani, dinții felinelor arătau mult mai diferit. Evoluția abia începea să perfecționeze dinții acestor animale astfel încât să apuce și să sfâșie carnea într-un mod cât mai eficient.

Un nou studiu a descris unul dintre primii prădători cunoscuți similari pisicilor în Coasta de Vest a Statelor Unite, astfel oferind mai multe informații despre acești prădători antici și evoluția carnivorelor moderne.

• „Opoziţia Unită”, „satrapul Brătianu” și corupția din România
• Hitler și problemele balcanice

„Astăzi, abilitatea de a consuma o dietă alcătuită doar din carne, numită și hipercarnivoră, nu este neobișnuită. Tigrii și urșii polari fac asta. Dacă ai o pisică, poate ai un hipercarnivor chiar la tine acasă. Însă, în urmă cu 42 de milioane de ani, mamiferele abia începeau să își dea seama cum să supraviețuiască consumând doar carne”, a explicat Ashley Poust, paleontolog la Muzeul de Istorie Naturală din San Diego, California, SUA.

„Un avans major a fost evoluția dinților specializați în tăierea cărnii”

„Un avans major a fost evoluția dinților specializați în tăierea cărnii, un aspect pe care îl putem observa în acest specimen descris recent”, a adăugat paleontologul.

Creatura descrisă recent, denumită Diegoaelurus vanvalkenburghae, este cunoscută științei doar de pe urma unei bucăți de maxilar inferior care are câțiva dinți atașați, însă dinții ne oferă numeroase informații despre acest prădător antic.

D. vanvalkenburghae face parte din familia de feline dispărute numită Machaeroidinae, ceea ce înseamnă „ca de sabie”. Această fosilă pare să fie cea mai recentă machaeroidine găsită, fiind foarte diferită de cea mai apropiată rudă cunoscută a sa, Apataelurus kayi.

„Nimic de acest fel nu mai existase în rândul mamiferelor până atunci”, a explicat Poust, potrivit Science Alert.

Smilodon fatalis, cea mai faimoasă felină cu „dinți-sabie”

„Câțiva strămoși mamiferi aveau colți lungi, însă Diegoaelurus și rudele sale reprezintă prima abordare de felină la o dietă strict carnivoră, cu dinți ca de sabie în față și dinți de tăiat, numiți carnassiali, în spate. Combinația este puternică și a apărut în mod independent în evoluția mai multor grupuri animale în milioanele de ani care au urmat”, a adăugat paleontologul.

Este important de precizat că și alte subfamilii au evoluat prădători cu „dinți de sabie”, inclusiv Machairodontinae, care conține Smilodon fatalis, cea mai faimoasă felină cu „dinți-sabie”.

Maxilarul din cazul de față se află în colecția muzeului încă din 1988, însă a fost analizat de cercetători abia acum. Fosila a fost dezgropată din sedimente vechi de 42 milioane de ani numite Formațiunea Santiago din San Diego. Formațiunea datează din Eocenul Târziu și poate dezvălui informații despre un timp în care lumea era mai caldă și statul american California era o pădure tropicală.

O viață de vânător specializat

Maxilarul din cazul de față se află în colecția muzeului încă din 1988, însă a fost analizat de cercetători abia acum. Fosila a fost dezgropată din sedimente vechi de 42 milioane de ani numite Formațiunea Santiago din San Diego. Formațiunea datează din Eocenul Târziu și poate dezvălui informații despre un timp în care lumea era mai caldă și statul american California era o pădure tropicală.

„Abundența de specii pradă de aici ar fi fost o oportunitate extraordinară pentru Diegoaelurus, fapt ce i-ar fi permis să ducă o viață de vânător specializat cu mult înaintea multor mamifere”, a adăugat Poust.

Deocamdată, aceasta este singura fosilă de Diegoaelurus, însă oamenii de știință vor continua să caute și mai multe astfel de specimene cu „dinți-sabie”.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Fosila unei caracatițe sugerează că acestea ar fi existat cu mult înaintea dinozaurilor

O descoperire spectaculoasă. Fosila unui crocodil, găsită cu rămășițele unui dinozaur în stomac

Cea mai veche fosilă de biban de mare din Europa, descoperită de cercetători de la UBB

O fosilă descoperită de cercetătorii din China ar putea fi răspunsul la misterul „abominabil” al lui Darwin