Un nou tip de stea neutronică a fost teoretizat de astrofizicieni

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Doi cercetători, unul de la Manly Astrophysics, Australia, celălalt de la Universidad de Murcia, Spania, au propus existența unui nou tip de stea neutronică.

În lucrarea lor, publicată în jurnalul Physical Review Letters, Arthur Suvorov și Kostas Glampedakis sugerează că un tip exotic de stea neutronică ar putea fi creat dacă există un câmp magnetic ultra-puternic creat în timpul unei coliziuni între stele neutronice.

Cercetările anterioare au sugerat că stelele neutronice se formează atunci când o stea se prăbușește sub propria sa gravitație, declanșând o supernovă.

Un nou tip de stea neutronică rezultat din ciocnirea a două stele

Steaua neutronică rămasă este mult mai mică și are o densitate mare. Alte cercetări au sugerat că, dacă două stele neutronice se ciocnesc, ele ar crea un singur obiect cu o masă care este mai mare decât limita Tolman-Oppenheimer-Volkoff și, prin urmare, s-ar prăbuși într-o gaură neagră, scrie Phys.org.

Cu toate acestea, limita se aplică doar stelelor neutronice care încetează să se rotească din cauza coliziunii. Cercetările anterioare au sugerat că, dacă noua stea se învârte, ar putea exista o perioadă înainte de a se prăbuși într-o gaură neagră.

În noul efort, cercetătorii sugerează că o stea care nu se rotește ar putea persista o perioadă de timp în circumstanțe unice.

Suvorov și Glampedakis sugerează că, dacă se generează un câmp magnetic suficient de puternic atunci când cele două stele se ciocnesc, acesta ar putea împiedica coborârea unei singure mase într-o gaură neagră, chiar pentru câțiva ani.

Ei sugerează că durata de viață a acestui nou tip de stea neutronică ar depinde de o mulțime de factori, inclusiv puterea câmpurilor magnetice ale ambelor stele neutronice înainte de ciocnire, masa lor și temperaturile centrale.

O stea cu caracteristici unice

Cercetătorii sugerează, de asemenea, că dacă o astfel de stea neutronică ar exista, ea ar avea o semnătură unică, constând în explozii rapide de raze gamma și apoi raze X în timpul stadiului său inițial și apoi explozii rapide de unde radio atunci când câmpul gravitațional scade spre punctul în care steaua începe să se prăbușească într-o gaură neagră.

De asemenea, astrofizicienii notează că detectarea unor astfel de semnale ar trebui să fie posibilă cu echipamentele existente și că ar putea fi făcută în tandem cu căutările undelor gravitaționale ale stelelor neutronice.

Vă recomandăm să citiți și:

Cometa Leonard s-a stins. Povestea unui vizitator luminos într-o perioadă întunecată

Roverul Perseverance a pornit într-o nouă aventură pe Marte. Ce va explora de această dată?

Cele șapte lumi din Sistemul Solar în care ar putea exista viață

Telescopul Hubble a fotografiat „ochiul” unei galaxii care privește din spațiul îndepărtat