Cercetătorii au descoperit „trucul” prin care bacteriile evită antibioticele

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii tocmai au surprins modul în care bacteriile evită antibioticele; se pare că bacteriile folosesc un truc nemaivăzut până acum.

Talentul supărător al bacteriilor de a dezvolta rezistență la antibiotice este o amenințare în creștere rapidă pentru sănătate. Această capacitate are origini străvechi și le permite infecțiilor bacteriene rezistente la medicamente, cum ar fi MRSA și gonoreea, să ucidă 1,3 milioane de oameni la nivel global în fiecare an.

Aceste superbacterii ajung chiar și în animale sălbatice, cum ar fi delfinii și urșii.

Bacteriile evită antibioticele într-un mod ingenios

Când bacteriile evită antibioticele, microbii mutanți pot fura gene unul de la altul, transmițând rapid tacticile de rezistență: strategiile includ inactivarea directă a antibioticelor, prevenirea acumulării antibioticelor în sistemele lor sau schimbarea țintelor antibioticului, astfel încât medicamentele să nu mai fie eficiente.

În parte din cauza utilizării excesive a antibioticelor, superbacteriile au acumulat multiple tactici de rezistență, ceea ce le face extrem de dificil de tratat.

„Această nouă formă de rezistență este nedetectabilă în condițiile utilizate în mod obișnuit în laboratoarele de patologie, ceea ce îngreunează munca clinicienilor de a prescrie antibiotice care vor trata eficient infecția, ceea ce poate duce la rezultate foarte slabe și chiar la moarte prematură”, explică cercetătorul de boli infecțioase Timothy Barnett, de la Telethon Kids Institute din Australia.

Streptococul de grup A

Microbiologul Kalindu Rodrigo, tot de la Telethon Kids Institute, și colegii săi au descoperit acest nou mecanism în timp ce investigau modul în care răspunde la antibiotice streptococul de grup A.

Această bacterie provoacă în mod obișnuit dureri în gât și infecții ale pielii, dar poate duce și la infecții sistemice, cum ar fi scarlatina și sindromul de șoc toxic, scrie Science Alert.

„Bacteriile trebuie să-și producă propriul acid folic pentru a crește și a provoca boli. Unele antibiotice funcționează prin blocarea acestei producții de acid folic pentru a opri creșterea bacteriilor și a trata infecția”, explică Barnett.

„Studiind un antibiotic prescris în mod obișnuit pentru tratarea infecțiilor cutanate cu streptococ de grup A, am găsit un mecanism de rezistență în care, pentru prima dată, bacteriile au demonstrat capacitatea de a lua acid folic direct de la gazda umană atunci când nu îl puteau produce ele însele”, continuă Barnett.

Prin urmare, Streptococcus a dobândit acid folic deja procesat din exteriorul său; aceste molecule sunt abundente în corpurile noastre.

Bacteriile evită antibioticele folosind o genă pe care o posedă și oamenii

Procesul ocolește complet acțiunea sulfametoxazolului, un antibiotic care inhibă sinteza acidului folic în bacterii, medicamentul devenind ineficient.

Rodrigo și echipa au identificat cel puțin o genă implicată: thfT. Aceasta codifică o parte din sistemul de recoltare a acidului folic, nu diferit de cel al oamenilor, deoarece nici noi nu putem produce acid folic și trebuie să-l obținem din alimente.

Prin urmare, bacteriile Streptococcus cu această genă au găsit o modalitate de a absorbi acidul folic și de a submina sulfametoxazolul.

În laborator, streptococul de grup A cedează la antibioticele sulfametoxazol, deoarece nu are o altă sursă accesibilă de acid folic.

În acest caz, bacteriile evită antibioticele doar atunci când provoacă o infecție reală în corpul nostru. Asta înseamnă că încă nu există o modalitate ușoară de a detecta această rezistență la antibiotice în laboratoarele de patologie.

Rezistența la antibiotice, mai variată decât se credea

Acest mecanism sugerează că rezistența la antibiotice este mult mai variată decât au realizat anterior cercetătorii și subliniază necesitatea de a stabili tratamente mai diverse împotriva bacteriilor.

„Din păcate, bănuim că acesta este doar vârful aisbergului, am identificat acest mecanism în streptococul de grup A, dar probabil că va fi o problemă mai amplă pentru alți agenți patogeni bacterieni”, spune Barnett.

Înțelegerea acestor mecanisme este primul pas către posibilitatea de a le testa și de a le contracara prin prescrierea altor clase de antibiotice.

„Este esențial să rămânem cu un pas înaintea provocărilor rezistenței antimicrobiene și, în calitate de cercetători, ar trebui să continuăm să explorăm modul în care se dezvoltă rezistența agenților patogeni și să proiectăm metode de diagnosticare și terapii rapide și precise”, îndeamnă Rodrigo.

Această cercetare a fost publicată în Nature Communications.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au creat ochi în miniatură în laborator. Ce au încercat să afle?

OMS a elaborat o nouă listă de agenți patogeni care ar putea declanșa epidemii sau pandemii

Cum să te trezești mai bine dimineața? Iată patru pași simpli de urmat

Recomandarea de opt pahare de apă pe zi, excesivă pentru majoritatea oamenilor, arată un studiu