Home » Natură » Ghețarii din Groenlanda s-ar topi de 100 de ori mai repede decât credeau cercetătorii

Ghețarii din Groenlanda s-ar topi de 100 de ori mai repede decât credeau cercetătorii

Publicat: 03.01.2023

Cercetătorii de la Institutul pentru Inginerie computerizată și Științe de la Universitatea Texas din Austin, SUA, au creat un model computerizat care determină rata de topire a ghețarilor din Groenlanda.

Modelul este primul specific conceput pentru fronturile glaciare verticale, adică acolo unde gheața întâlnește oceanul într-un unghi ascuțit.

Modelul reflectă observațiile recente ale unui front glaciar din Alaska care se topește de 100 de ori mai repede decât se presupunea anterior, potrivit Phys.org.

Un model climatic universal aplicabil

Potrivit cercetătorilor, modelul poate fi folosit pentru a îmbunătăți atât modelele oceanice, cât și pe cele ale ghețarilor, care sunt elemente esențiale ale oricărui model climatic global.

„Până în prezent, modelele de topire a frontului ghețarilor s-au bazat pe rezultatele din Antarctica, unde sistemul este puțin diferit. Folosind modelul nostru într-un model oceanic sau climatic, putem avea o idee mai bună despre cum se topesc fronturile glaciare verticale”, a spus autorul principal, Kirstin Schulz, cercetător asociat în cadrul Computational Research in Ice and Ocean Systems Group (CRIOS) al Institutului Oden.

Topirea ghețarilor din Groenlanda ar crește nivelul global al mării cu șase metri

Topirea stratului de gheață din Groenlanda este un predictor al creșterii nivelului mării. Întinderea de ghețari din Groenlanda este a doua cea mai mare de pe Pământ și acoperă 80% din națiunea nordică. Dacă se topește cu totul, așa cum s-a întâmplat la apogeul perioadei interglaciare, în urmă cu aproximativ 125.000 de ani, nivelul global al mării ar putea să crească cu aproximativ 6,1 metri.

Timp de mai multe decenii, pericolul căderii de gheață i-a ținut pe oceanografi departe de stâncile zimțate ale fronturilor glaciare din Groenlanda. Acest fapt i-a forțat să își bazeze simulările pe platformele de gheață stabile care sprijină Antarctica.

„Timp de ani de zile, oamenii au luat modelul ratei de topire pentru ghețarii plutitori din Antarctica și l-au aplicat la fronturile verticale ale ghețarilor din Groenlanda. A fost tot ce am putut face mai bine, având în vedere observațiile limitate. Dacă a fost greșit sau corect, cine ar fi știut? Dar există tot mai multe dovezi că abordarea tradițională produce rate de topire prea mici la fronturile verticale ale ghețarilor din Groenlanda”, a spus Schulz.

Ghețarul LeConte se topește de 100 de ori mai repede decât prezic modelele

Schulz și coautorii An T. Nguyen și Helen Pillar au urmat o cale diferită. În proiectarea modelului lor, au încorporat fizica unică a fronturilor ghețarilor din Groenlanda și au introdus date luate mai aproape de un front glaciar vertical decât oricând înainte.

În urmă cu patru ani, Rebecca Jackson, de la Școala de Științe Biologice și de Mediu din cadrul Rutgers, a trimis caiace robotizate pline de senzori oceanografici la 400 de metri de ghețarul LeConte din Alaska, acolo unde oamenii nu îndrăznesc să pășească. Setul ei de date a descris o imagine neașteptată: frontul ghețarului LeConte se topea de 100 de ori mai repede decât puteau prezice modelele existente de topire a ghețarilor.

„Rezultatele modelelor climatice oceanice sunt extrem de relevante pentru omenire pentru a prezice tendințele asociate cu schimbările climatice, așa că vrei neapărat să le faci corecte. Acesta a fost un pas foarte important pentru a face modelele climatice mai bune”, a spus Schulz.

Modelul a fost publicat în jurnalul Geophysical Research Letters.

Vă mai recomandăm și:

O treime din ghețarii Patrimoniului Mondial vor dispărea până în 2050

Groenlanda a pierdut atât de multă gheață încât ar fi putut acoperi SUA cu jumătate de metru de apă

Cercetătorii au descoperit că viața ar putea înflori sub gheața din Antarctica. Cum este posibil?

De ce au dispărut ghețarii uriași din trecut? Noi indicii despre cum va arăta viitorul

Claudia Cociug
Claudia Cociug
Claudia Cociug, absolventă a Facultății de Litere, specializarea Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a făcut parte din echipa DESCOPERĂ.ro din noiembrie 2022 și până în iunie 2023. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record