Ghețarii din Groenlanda s-ar topi de 100 de ori mai repede decât credeau cercetătorii

Cercetătorii de la Institutul pentru Inginerie computerizată și Științe de la Universitatea Texas din Austin, SUA, au creat un model computerizat care determină rata de topire a ghețarilor din Groenlanda.

Modelul este primul specific conceput pentru fronturile glaciare verticale, adică acolo unde gheața întâlnește oceanul într-un unghi ascuțit.

• Cel mai bătrân strămoș al rechinilor înota în apele Australiei pe vremea dinozaurilor
• ADN-ul de lup se ascunde în majoritatea câinilor, au descoperit oamenii de știință

Modelul reflectă observațiile recente ale unui front glaciar din Alaska care se topește de 100 de ori mai repede decât se presupunea anterior, potrivit Phys.org.

Un model climatic universal aplicabil

Potrivit cercetătorilor, modelul poate fi folosit pentru a îmbunătăți atât modelele oceanice, cât și pe cele ale ghețarilor, care sunt elemente esențiale ale oricărui model climatic global.

„Până în prezent, modelele de topire a frontului ghețarilor s-au bazat pe rezultatele din Antarctica, unde sistemul este puțin diferit. Folosind modelul nostru într-un model oceanic sau climatic, putem avea o idee mai bună despre cum se topesc fronturile glaciare verticale”, a spus autorul principal, Kirstin Schulz, cercetător asociat în cadrul Computational Research in Ice and Ocean Systems Group (CRIOS) al Institutului Oden.

Topirea ghețarilor din Groenlanda ar crește nivelul global al mării cu șase metri

Topirea stratului de gheață din Groenlanda este un predictor al creșterii nivelului mării. Întinderea de ghețari din Groenlanda este a doua cea mai mare de pe Pământ și acoperă 80% din națiunea nordică. Dacă se topește cu totul, așa cum s-a întâmplat la apogeul perioadei interglaciare, în urmă cu aproximativ 125.000 de ani, nivelul global al mării ar putea să crească cu aproximativ 6,1 metri.

Timp de mai multe decenii, pericolul căderii de gheață i-a ținut pe oceanografi departe de stâncile zimțate ale fronturilor glaciare din Groenlanda. Acest fapt i-a forțat să își bazeze simulările pe platformele de gheață stabile care sprijină Antarctica.

„Timp de ani de zile, oamenii au luat modelul ratei de topire pentru ghețarii plutitori din Antarctica și l-au aplicat la fronturile verticale ale ghețarilor din Groenlanda. A fost tot ce am putut face mai bine, având în vedere observațiile limitate. Dacă a fost greșit sau corect, cine ar fi știut? Dar există tot mai multe dovezi că abordarea tradițională produce rate de topire prea mici la fronturile verticale ale ghețarilor din Groenlanda”, a spus Schulz.

Ghețarul LeConte se topește de 100 de ori mai repede decât prezic modelele

Schulz și coautorii An T. Nguyen și Helen Pillar au urmat o cale diferită. În proiectarea modelului lor, au încorporat fizica unică a fronturilor ghețarilor din Groenlanda și au introdus date luate mai aproape de un front glaciar vertical decât oricând înainte.

În urmă cu patru ani, Rebecca Jackson, de la Școala de Științe Biologice și de Mediu din cadrul Rutgers, a trimis caiace robotizate pline de senzori oceanografici la 400 de metri de ghețarul LeConte din Alaska, acolo unde oamenii nu îndrăznesc să pășească. Setul ei de date a descris o imagine neașteptată: frontul ghețarului LeConte se topea de 100 de ori mai repede decât puteau prezice modelele existente de topire a ghețarilor.

„Rezultatele modelelor climatice oceanice sunt extrem de relevante pentru omenire pentru a prezice tendințele asociate cu schimbările climatice, așa că vrei neapărat să le faci corecte. Acesta a fost un pas foarte important pentru a face modelele climatice mai bune”, a spus Schulz.

Modelul a fost publicat în jurnalul Geophysical Research Letters.

Vă mai recomandăm și:

O treime din ghețarii Patrimoniului Mondial vor dispărea până în 2050

Groenlanda a pierdut atât de multă gheață încât ar fi putut acoperi SUA cu jumătate de metru de apă

Cercetătorii au descoperit că viața ar putea înflori sub gheața din Antarctica. Cum este posibil?

De ce au dispărut ghețarii uriași din trecut? Noi indicii despre cum va arăta viitorul