Diferențele de comportament ale câinilor pot fi determinate genetic

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Iubitorii de câini știu prea bine cât de diferiți pot fi unii de alții. De exemplu, câinii pot fi rezervați sau prietenoși, jucăuși sau calmi, temători sau îndrăzneți, predispuși să latre sau să răspundă la aport. O cercetare a arătat că unele dintre aceste diferențe sunt determinate genetic. 

Chiar și în cadrul raselor de câini, unde reproducerea în linie și selecția naturală au dus la pierderea unei mari părți din variația genetică originală, comportamentul indivizilor poate fi foarte diferit, potrivit Phys.org.

Cercetătorii arată în Frontiers in Psychology că o parte din diferențele de comportament, în special, nivelul lor de energie și comportamentele legate de frică depind de discrepanțele dobândite prin epigenom.

Comportamentul câinilor, determinat de ADN

Epigenomul, setul unic de modificări chimice ale ADN-ului și de pe complexele histonice asociate ale unui individ, poate determina expresia genelor locale. Deoarece se știe că epigenomul depinde de vârstă, dietă, activității fizice, antrenament, socializare și alți factori de mediu, acesta poate avea un impact asupra activității și cablajului celulelor nervoase și, prin urmare, poate modifica comportamentul.

„Aici arătăm că un comportament al câinilor este asociat cu epigenomul lor, în special cu metilarea ADN-ului. Rezultatele noastre deschid calea pentru utilizarea epigeneticii în vederea depistării și selectării trăsăturilor comportamentale dorite la câinii de companie sau de serviciu”, a declarat autorul corespondent, dr. Matteo Pellegrini, profesor la Universitatea California din Los Angeles, SUA.

Se știe că epigenomul diferă puternic între țesuturi. În principiu, țesutul nervos ar fi cel mai bun loc pentru a căuta asocieri între comportament și epigenom. Dar, pentru ușurința colectării, cercetătorii au studiat epigenomul celulelor epiteliale și imunitare obținute din tampoane din interiorul obrajilor câinilor.

Epigenomul arată că diferențele dintre câini se formează și în afara sistemului nervos

Rezultatele au arătat că epigenomul a fost un predictor mai bun al comportamentului decât genotipul în locurile pe care le-au măsurat.

Atunci când autorii au corectat potențialul efect de confuzie al diferențelor de vârstă, diferențele de metilare a ADN-ului între câini au explicat o proporție mult mai mare de variație observată în ceea ce privește energia, căutarea atenției, frica non-socială și frica îndreptată spre străini decât diferențele genetice. Aceste rezultate implică faptul că epigenomul contribuie la modelarea diferențelor comportamentale la câini, chiar și în țesuturile care nu fac parte din sistemul nervos.

„Aceste asocieri între metilarea ADN-ului celulelor din gură și comportamentele câinilor au fost surprinzătoare și sugerează că studiile viitoare care examinează metilarea ADN-ului în țesuturile nervoase ar putea identifica modele similare”, a declarat Pellegrini.

Vă mai recomandăm și:

Descoperirea celui mai vechi ADN din lume oferă indicii despre ecosistemele antice

Câinii pot mirosi stresul din transpirația și respirația oamenilor, arată un studiu

Câinii cu stăpâni activi au parte de mai multe exerciții fizice

Cercetătorii au descoperit cauza genetică a unei afecțiuni mortale la câini