Home » Știință » Un studiu a confirmat că bacteriile chiar se hrănesc cu plastic

Un studiu a confirmat că bacteriile chiar se hrănesc cu plastic

Publicat: 30.01.2023

Bacteria Rhodococcus ruber mănâncă și chiar digeră plasticul. Acest lucru a fost demonstrat în cadrul unor experimente de laborator de către doctorandul Maaike Goudriaan de la Institutul Regal Olandez pentru Cercetări Maritime (NIOZ).

Pe baza unui studiu care a avut în centrul său plasticul din apă de mare artificială în laborator, Goudriaan a calculat că bacteriile pot descompune aproximativ un procent din plasticul alimentat pe an în CO2 și alte substanțe inofensive. „Dar aceasta nu este cu siguranță o soluție la problema plasticului din oceanele noastre. Este, totuși, o altă parte a răspunsului la întrebarea unde a dispărut tot plasticul din oceane”, a spus doctorandul.

Goudriaan a comandat un plastic special fabricat pentru aceste experimente, cu o formă distinctă de carbon (13C) în el. Atunci când a hrănit bacteriile cu acel plastic, după ce a fost tratat în prealabil cu „lumina soarelui” – o lampă UV – într-o sticlă cu apă de mare simulată, a văzut că acea versiune specială de carbon apare sub formă de CO2 deasupra apei.

„Tratamentul cu lumină UV a fost necesar deoarece știm deja că lumina soarelui descompune parțial plasticul în bucăți de mărimea unei mușcături pentru bacterii”, explică Goudriaan.

„Bacteriile pot descompune aproximativ un procent din plasticul disponibil pe an”

„Este pentru prima dată când am dovedit în acest mod că bacteriile chiar digeră plasticul în CO2 și alte molecule”, afirmă Goudriaan. Se știa deja că bacteria Rhodococcus ruber poate forma în natură un așa-numit biofilm pe plastic. De asemenea, fusese măsurat faptul că plasticul dispare sub acest biofilm. „Dar acum am demonstrat cu adevărat că bacteria chiar digeră plasticul.”

Atunci când Goudriaan calculează descompunerea totală a plasticului în CO2, estimează că bacteriile pot descompune aproximativ un procent din plasticul disponibil pe an.

„Aceasta este probabil o subestimare. Am măsurat doar cantitatea de carbon-13 în CO2, deci nu și în celelalte produse de descompunere a plasticului. Cu siguranță va exista 13C în mai multe alte molecule, dar este greu de spus ce parte a fost descompusă de lumina UV și ce parte a fost digerată de bacterii.”

Chiar dacă microbiologul marin Goudriaan este foarte entuziasmat de bacteriile care mănâncă plasticul, subliniază că digestia microbiană nu este o soluție la uriașa problemă a întregului plastic care plutește pe și în oceanele noastre, scrie EurekAlert.

„Plasticul este degradat, chiar și în natură”

Pentru a descoperi dacă bacteriile ,,sălbatice” mănâncă și ele plasticul „în sălbăticie”, trebuie să se facă cercetări ulterioare. Goudriaan a făcut deja câteva experimente pilot cu apă de mare reală și cu niște sedimente pe care le-a colectat de pe fundul Mării Wadden.

„Primele rezultate ale acestor experimente indică faptul că plasticul este degradat, chiar și în natură”, spune Goudriaan.

Recent, colega lui Goudriaan, Annalisa Delre, a publicat o lucrare despre lumina soarelui care descompune plasticul de la suprafața oceanelor. Microplasticul care plutește este descompus în particule nanoplastice din ce în ce mai mici, invizibile, care se răspândesc în întreaga coloană de apă, dar și în compuși care pot fi apoi descompuși complet de bacterii. Acest lucru este demonstrat de experimentele efectuate în laboratorul NIOZ, pe Texel.

În cel mai recent număr al Marine Pollution Bulletin, doctoranda Annalisa Delre și colegii săi calculează că aproximativ două procente din plasticul care plutește vizibil ar putea dispărea în acest mod de la suprafața oceanului în fiecare an.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Vești îngrijorătoare! Numărul microplasticelor de pe fundul mării s-a triplat în ultimii 20 de ani

Un nou filtru de microplastice are o eficiență de 99%

Un studiu arată că plouă cu microplastice, iar oamenii au subestimat fenomenul

Balenele înghit microplastice într-un număr îngrozitor de mare

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?