O alimentație bogată în grăsimi distruge abilitatea creierului de a regla caloriile

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Există multe motive de a limita cantitatea de grăsimi din alimentație, iar un nou studiu sugerează că avem acum un alt element de adăugat pe listă. Alimentația bogată în grăsimi ar putea afecta capacitatea creierului de a regla aportul caloric.

În testele efectuate pe șobolani, cercetătorii au observat că, după perioade mai lungi de hrănire cu alimente bogate în grăsimi și calorii, calea de semnalizare dintre creier și intestin ar fi fost întreruptă și nu mai reglează consumul de calorii așa cum ar trebui. Cercetarea a fost publicată în Journal of Physiology.

Cheia acestei căi o reprezintă celulele în formă de stea din creier, numite astrocite, care în mod normal reacționează la consumul de grăsimi și calorii prin frânarea aportului alimentar, echilibrând ceea ce este ingerat, conform Science Alert.

Incapacitatea creierului de a regla alimentația la consumul excesiv de grăsimi

Rozătoarele folosite în cercetare au fost împărțite în grupuri și au fost hrănite cu o dietă bogată în grăsimi și calorii timp de una, trei, cinci sau 14 zile, ori cu o dietă de control standard. Pe lângă înregistrarea aportului alimentar și a greutății corporale, echipa a folosit, de asemenea, tehnici de editare genetică pentru a ținti și monitoriza circuite neuronale specifice, inclusiv astrocitele.

„În timp, astrocitele par să se desensibilizeze la alimentele bogate în grăsimi. După 10-14 zile de alimentație grasă/bogată în calorii, astrocitele par să reacționeze, iar abilitatea creierului de a regla aportul caloric pare să fie pierdută”, a spus Kirsteen Browning, profesor de științe neuronale și comportamentale la Penn State College of Medicine, din SUA.

Încă nu se știe exact cum controlează astrocitele ceea ce se întâmplă în intestin, dar există un soi de legătură clară acolo.

„Trebuie încă să aflăm dacă pierderea activității astrocitelor și a mecanismului de semnalizare este cauza supraalimentării sau dacă aceasta apare ca răspuns la supraalimentare”, a completat Browning.

Obezitate rămâne o problemă

Deși studiul a analizat doar obiceiurile alimentare ale șobolanilor, există motive întemeiate să credem că același lucru este valabil și la ființele umane. Având în vedere că obezitatea reprezintă o problemă serioasă de sănătate, experții caută moduri de o înțelege și de a o gestiona mai bine.

Cercetătorii speră că, descoperind mai multe despre „mecanismele centrale complexe” care stau la baza răspunsului creierului la supraalimentație, vor putea dezvolta modalități de a le viza și de a reduce obezitatea în viitor.

Vă mai recomandăm și: 

Ce provoacă pofta de alimente grase? Legătura neștiută dintre intestin și creier

Est-europenii, puternic afectați de scumpirea alimentelor

Test de cultură generală. Câte calorii are un pahar cu apă?

O legătură mai puțin cunoscută. Ce poate dezvălui retina despre sănătatea creierului tău?