Universitatea daneză care găzduiește cea mai mare colecție de creieri umani din lume

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Rafturi peste rafturi pot fi văzute înșiruite în subsolul Universității din Odense, Danemarca. Aceasta ar putea fi cea mai mare colecție de creieri umani din lume.

Aici găsim 9.479 de organe, toate extrase din cadavrele pacienților care au suferit de tulburări mintale, de-a lungul a patru decenii până în anii 1980.

Păstrate în formol în găleți mari și albe numerotate, specimenele care alcătuiesc colecția reprezintă munca de-o viața a unui psihiatru danez renumit, Erik Stromgren.

Începută în 1945, totul a fost „mai degrabă o cercetare experimentală”, a explicat Jesper Vaczy Kragh pentru Agence France-Presse, expert în istoria psihiatriei.

Cum a apărut cea mai mare colecție de creieri umani din lume?

Stromgren și colegii săi credeau că „ar putea descoperi ceva despre locul în care se află bolile mintale, ori au crezut că ar putea găsi răspunsuri în acei creieri”.

Creierii au fost colectați după efectuarea autopsiilor pe corpurile oamenilor internați la institute psihiatrice din toată Danemarca. Nici celor decedați, nici familiilor, nu le-a fost cerută permisiunea.

„Acestea erau spitale mintale de stat, iar nimeni din afară nu punea întrebări despre ce se întâmpla în interiorul acestor institute”, a explicat Jesper Vaczy Kragh pentru AFP.

La acea vreme, drepturile pacienților nu erau un motiv de îngrijorare.

Oamenii „bolnavi mintal” erau „o povară pentru societate”

Din contră, societatea credea că trebuia să protejeze de acești oameni, a adăugat cercetătorul de la Universitate din Copenhaga.

Între 1929 și 1967, legea prevedea ca oamenii internați în instituții mintale să fie sterilizați. Până în 1989, acești oameni aveau nevoie de permisiune specială pentru a se căsători.

Oamenii „bolnavi mintal”, așa cum erau numiți la acea vreme, erau considerați „o povară pentru societate, iar societatea daneză credea că dacă li se permite să aibă copii, dacă sunt lăsați în libertate… vor cauza o mulțime de probleme”, a adăugat Vaczy Kragh.

Pe atunci, fiecare danez care murea era suspus unei autopsii, a spus medicul patolog Martin Wirenfeldt Nielsen, director al colecției. „Făcea parte din cultura de atunci, o autopsie era doar o altă procedură spitalicească”, a subliniat Nielsen.

Consiliul de Etică al Danemarcei a decis ca organele să fie păstrate

Evoluția procedurilor post-mortem și conștientizarea drepturilor pacienților a adus sfârșitul colecției în 1982. Apoi, o dezbatere lungă și intensă despre soarta sa a început.

Consiliul de Etică al Danemarcei a decis în cele din urmă ca organele să fie păstrate și folosite pentru cercetări științifice. Colecția, situată în Aarhus, a fost mutată la Odense în 2018.

Cercetările asupra colecției au acoperit de-a lungul anilor o varietate de boli, inclusiv demență, schizofrenie, turburare bipolară și depresie.

„Dezbaterile s-au potolit, iar oamenii spun acum Okay, este foarte impresionant și foarte util dacă vrei să afli mai multe despre bolile mintale”, a precizat directorul colecției.

Unii creieri au aparținut unor oameni care au suferit atât de boli mintale, cât și de boli cerebrale.

Colecția de creieri, folosită în proiecte de cercetare

„Având în vedere că mulți dintre pacienți au fost internați aproape jumătate din viață, sau chiar pe tot parcursul vieții, aceștia ar fi avut și alte boli cerebrale, cum ar fi epilepsie, tumori ale creierului sau accident vascular cerebral”, a adăugat directorul.

Colecția este folosită la acest moment în patru proiecte de cercetare.

„Dacă nu este folosită, nu aduce niciun beneficiu”, a spus Knud Kristensen, fost directorul al asociației bolilor mintale din Danemarca.

„Acum că o avem, ar trebui să o folosim”, a mai spus Kristensen, aducând în discuție o lipsă de resurse pentru finanțarea cercetărilor.

De ce sunt unici creierii din colecție?

Susana Aznar, neurobiolog și expert în Parkinson, folosește colecția ca parte a cercetării echipei sale. Aceasta a declarat că creierii sunt unici pentru că permit oamenilor de știință să vadă efectele tratamentelor moderne.

„Nu erau tratați cu tratamentele pe care le avem acum”, a spus Aznar.

Creierii pacienților de astăzi ar putea fi modificate de tratamentele pe care le-au primit.

Atunci când echipa lui Aznar compară creierii de azi cu cei din colecție, „putem vedea dacă aceste schimbări pot fi asociate cu tratamentele”, a adăugat neurobiologul pentru AFP.

Vă mai recomandăm să citiți și:

De ce dor migrenele dacă creierul nu are receptori de durere?

Exercițiile fizice ne protejează creierul, indiferent de vârsta la care începem să facem mișcare

Creierul îmbătrânește cu unul sau doi ani chiar și după o singură noapte nedormită

Cât timp îi ia creierului uman „să-și dea refresh” și ce s-ar întâmpla dacă nu ar face asta?