Ce cred tinerii români despre măsurile guvernamentale mai aspre privind mediul?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

76% dintre tinerii români sunt de acord cu măsuri guvernamentale mai aspre, care să impună o schimbare în comportamentul personal pentru a combate schimbările climatice.

A doua parte a sondajului BEI cu privire la climă din 2022-2023 explorează părerile oamenilor despre schimbările climatice într-o lume ce se modifică rapid.

• Cine l-a detronat pe „regele muzicii pop” Michael Jackson din Topul Billboard Hot 100?
• Un schelet de Tyrannosaurus rex vechi de 67 de milioane de ani, scos la licitație

69% dintre tinerii români sunt de acord cu măsuri guvernamentale mai aspre, care să impună o schimbare în comportamentul personal (76 % dintre persoanele sub 30 de ani);

71 % dintre români ar plăti mai mult pentru alimente ecologice

80 % dintre românii cu vârsta cuprinsă între 20 și 29 de ani afirmă că impactul climatic al potențialilor angajatori este un criteriu important în alegerea unui loc de muncă, iar 36 % afirmă că acesta este chiar o prioritate absolută;

62 % dintre români sunt de acord cu crearea unui sistem al bugetului de carbon care să stabilească un plafon pentru consumul cel mai dăunător pentru climă;

71 % dintre români afirmă că ar plăti mai mult pentru alimente ecologice;

82 % dintre respondenții români sunt de acord cu etichetarea tuturor alimentelor pentru a contribui la limitarea impactului asupra climei și a mediului.

Războiul din Ucraina și consecințele acestuia, inclusiv creșterea prețurilor energiei și inflația, au sporit dramatic îngrijorările legate de scăderea puterii de cumpărare în România. Cu toate acestea, schimbările climatice rămân printre principalele trei provocări ale țării, potrivit respondenților. Trei sferturi dintre români (76 % sau cu 4 puncte procentuale peste media UE) se declară convinși că propriul comportament poate contribui la combaterea urgențelor climatice.

Durabilitatea, un factor important în alegerea locului de muncă

Pentru mulți, guvernul are un rol în încurajarea schimbării comportamentului individual. Majoritatea românilor (69 %) sunt de acord cu măsuri guvernamentale mai aspre pentru a impune o schimbare în comportamentul oamenilor în vederea combaterii schimbărilor climatice (76% dintre respondenții sub 30 de ani ar saluta astfel de măsuri).

Pe măsură ce noi persoane intră pe piața forței de muncă în fiecare an, considerentele climatice în alegerea unui angajator câștigă teren. Majoritatea populației (73 %) susține că este important ca un potențial angajator să acorde prioritate durabilității. Pentru 29 % dintre români, acest element este chiar o prioritate absolută. Această majoritate este valabilă în tot spectrul politic și la toate nivelurile de venit. Dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 29 de ani – de obicei, cei care sunt în căutarea primului sau celui de-al doilea loc de muncă – mai mult de trei sferturi (80 %) afirmă că durabilitatea este un factor important în alegerea lor, iar 36 % spun că acesta este chiar o prioritate absolută.

Majoritatea respondenților români (62%) afirmă că sunt de acord cu crearea unui sistem al bugetului de carbon care să aloce un număr fix de credite anuale care să fie cheltuite pentru articole cu o amprentă mare de carbon (bunuri neesențiale, zboruri, carne etc.). Această opinie este împărtășită de bulgari aproape în aceeași proporție (56 %), în timp ce numai 47 % dintre respondenții maghiari afirmă că ar aprecia un astfel de sistem.

71% dintre români ar plăti ceva mai mult pe alimentele produse la nivel local

Majoritatea românilor sunt de acord cu această măsură indiferent de venit (63 % dintre respondenții cu venituri mici, 71 % din clasa de mijloc și peste 58 % dintre cei cu venituri mai mari).

Producția de alimente reprezintă o parte semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Pentru a ajuta oamenii să facă alegeri mai durabile atunci când fac cumpărături, 82% dintre români sunt de acord cu etichetarea tuturor alimentelor pentru a le identifica amprenta climatică. Acest procent este cu 5 puncte procentuale mai mare decât în Bulgaria (77 %) și cu 10 puncte procentuale mai mare decât în Ungaria (72 %).

În plus, 71% dintre români afirmă că ar fi dispuși să plătească ceva mai mult pe alimentele produse la nivel local și în mod mai durabil (același procent și în cazul bulgarilor, dar cu 19 puncte procentuale peste maghiari, cu 52 %). Această disponibilitate de a plăti mai mult pentru alimente cuprinde toate categoriile de venituri.

52% dintre români ar fi de acord cu limitarea cantității de carne și lactate

Reducerea consumului de carne și lactate ar fi un alt mod eficient de a limita emisiile de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, puțin peste jumătate dintre români (52%) ar fi de acord cu limitarea cantității de carne și lactate pe care o pot cumpăra (13 puncte procentuale peste bulgari, cu 39 %, și 14 puncte procentuale peste maghiari, cu 38 %).

Potrivit Larei Tassan Zanin, șefa Biroului BEI din București, „rezultatele sondajului BEI cu privire la climă arată că românii sunt mai mult decât dispuși să ajute la combaterea schimbărilor climatice la nivel individual”.