Cele mai vechi urme de pași umani din Germania dezvăluie viața în Saxonia de acum 300.000 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În urmă cu aproximativ 300.000 de ani, o familie de oameni timpurii a vizitat un lac mărginit de o pădure deschisă. Anumite amprente lăsate de ei nu doar că le înregistrează prezența, dar îi plasează într-un ecosistem pe care îl putem reconstitui din alte indicii.

Amprentele au fost descoperite în situl paleolitic Schöningen din Saxonia Inferioară, care a fost salvat de echipele de arheologi din anii 1990 de la o mină de cărbune care se află în apropiere. După cum notează o nouă lucrare, fără oase sau dinți nu putem identifica cu certitudine specia celor care au creat urmele. Cu toate acestea, se știe că Homo heidelbergensis au trăit în Europa până în această perioadă, în timp ce prezența niciunei alte specii umane nu a fost stabilită în zonă la momentul potrivit, relatează IFL Science.

Două dintre cele trei urme de pe situl Schöningen provin de la indivizi care nu au crescut pe deplin, sugerând un grup de familie care a venit la lac împreună, puțin probabil să fi venit la vânătoare. Lucrarea a fost publicată în jurnalul Quarternary Science Reviews.

Prima urmă de pași a unei specii mari de animale din Pleistocen

„În funcție de sezon, în jurul lacului erau disponibile plante, fructe, frunze, lăstari și ciuperci. Descoperirile noastre confirmă faptul că specia umană dispărută locuia pe malurile lacurilor sau râurilor cu apă puțin adâncă. Acest lucru este cunoscut și din alte situri din Pleistocenul inferior și mijlociu cu urme de hominizi”, a declarat dr. Flavio Altamura de la Universitatea din Tübingen, Germania.

Unelte de piatră și oase de cal sculptate cu piatră ascuțită au fost găsite în aceeași zonă și datează cam din aceeași perioadă.

Alte urme de pași de pe sit provin de la Palaeoloxodon antiquus, elefantul cu coada dreaptă care a ajuns să fie de două ori mai mare decât un mamut sau un elefant african. Știm că Palaeoloxodonii au fost vânați de neanderthalieni. Nu există nicio dovadă că H. heidelbergensis avea aceeași capacitate, dar lucrarea propune că un elefant găsit în apropiere a murit din cauze naturale și a fost curățat de oameni.

„Urmele de elefant pe care le-am găsit la Schöningen ating o lungime impresionantă de 55 de centimetri. În unele cazuri, am găsit, de asemenea, fragmente de lemn în amprente care au fost lăsate în sol – la acea vreme încă moale – de către animale. Există, de asemenea, o urmă de rinocer – Stephanorhinus kirchbergensis sau Stephanorhinus hemitoechus – care este prima urmă de picior a oricăreia dintre aceste specii din Pleistocen găsită vreodată în Europa”, a explicat dr. Jordi Serangeli.

Urme de pași umani, adânc lăsate în substratul noroios

Nu este surprinzător că aceste creaturi imense au lăsat urme adânci în noroiul moale din jurul lacului, ar autorii au identificat două episoade de călcare, intercalate cu depozite subțiri de turbă.

„Picioarele animalelor s-au înfipt în turbă, ajungând sau deformând indirect substratul noroios”, au scris autorii.

O mare parte din zonă este atât de bine călcată în picioare încât s-au pierdut urmele de pași individuale, dar în unele cazuri au supraviețuit urme suficient de clare pentru a identifica autorul.

Printre acestea se numără trei seturi de urme ale căror degete și picior curbat le identifică ca fiind umane. Una este a unui adult, alta a unui tânăr. Cel de-al treilea set de urme este mai ambiguu și ar fi putut să nu fie recunoscut ca fiind uman dacă nu ar fi fost apropiat de celelalte două, dar este considerat ca provenind probabil de la un alt individ tânăr.

Pădurile de pe malul lacului erau un amestec de mesteacăn, pin și păduri de iarbă, oferind ecosistemele mixte care se potrivesc oamenilor adaptabili care caută o dietă mixtă.

Vă mai recomandăm și: 

Urmele primilor Homo sapiens europeni, descoperite în România

Urme antice de oameni și animale, găsite pe o plajă din Regatul Unit

Dispariția Omului de Neanderthal, explicată prin tendința acestuia de a se reproduce cu Homo Sapiens

Cine s-a stabilit definitiv mai întâi pe Podișul Tibetan, Omul de Denisova sau Homo Sapiens?