Mauriciu Solovin, ieșeanul care a fost cel mai bun prieten al lui Albert Einstein

Nu este puțin lucru, și nici o informație foarte cunoscută, faptul că un român a fost cel mai bun prieten al unuia dintre cei mai mari oameni de știință din toate timpurile – Albert Einstein (1879 – 1955), drept urmare merită popularizată figura celui care a reușit să fie atât de aproape de Einstein. Este vorba despre matematicianul și filosoful Mauriciu Solovin, un român născut la Iași, la 21 mai 1875, și decedat la Paris, la data de 13 februarie 1958, la vârsta de 83 de ani.

Cu toate că a avut propriile contribuții în domeniul fizicii și cel al matematicii, Mauriciu Solovin a fost cel mai cunoscut pentru asocierea cu celebrul fizician Albert Einstein, cei doi devenind prieteni apropiați în perioada în care au studiat împreună în Elveția (la Institutul Politehnic Federal Elvețian din Zurich), iar de-a lungul anilor, chiar dacă drumurile i-au dus pe căi diferite, au păstrat legătura corespondând intensiv, schimburile lor de scrisori intelectuale reprezentând un interes crescut pentru oamenii de știință din generațiile care au urmat.

• O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa…
• Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean

Discuțiile lor se învârteau adesea în jurul unor subiecte din știință, filosofie și natura realității, unele dintre aceste scrisori (care conțin conversațiile cu reflecțiile asupra unor subiecte de interes comun) fiind păstrate și publicate.

La 30 martie 1952, Albert Einstein îi scria lui Mauriciu Solovin:

Dragă Solovin, ca întotdeauna, ultima dumneavoastră scrisoare m-a încântat. În ceea ce privește modificările propuse de dumneavoastră, sunt întru totul de acord.

Carl Seelig (n.r. scriitor și editor elvețian, n. 1894 – 1962) este un om bun dar, din păcate, își ia sarcina pe care și-a asumat-o mult prea în serios, din păcate, cu riscul de a deranja pe toată lumea. Spuneți-i ce credeți că este mai bine și treceți sub tăcere tot ce doriți. (…) Luați deciziile, dar nu mi le comunicați mie, căci nu doresc să fiu amestecat, nici măcar indirect, în această afacere. Am răspuns, desigur, la câteva cereri pozitive.

Acum ajung la punctul cel mai interesant din scrisoarea dumneavoastră. Vi se pare ciudat faptul că eu consider inteligibilitatea lumii (în măsura în care suntem autorizați să vorbim de o astfel de inteligibilitate) ca fiind un miracol sau ca un mister etern? Ei bine, a priori ar trebui să ne așteptăm la o lume haotică, care nu poate fi înțeleasă de minte în niciun fel. Ne-am putea (da, ar trebui) aștepta ca lumea să fie supusă unei legi doar în măsura în care o ordonăm prin inteligența noastră. O astfel de ordonare ar fi ca și ordonarea alfabetică a cuvintelor unei limbi. În schimb, tipul de ordine creat de teoria gravitației a lui Newton, de exemplu, este cu totul diferit. Chiar dacă axiomele teoriei sunt propuse de om, succesul unui astfel de proiect presupune un grad ridicat de ordonare a lumii obiective, iar acest lucru nu ar putea fi așteptat a priori. Acesta este „miracolul” care se consolidează constant pe măsură ce cunoștințele noastre se extind.

Aici vorbim despre slăbiciunea pozitiviștilor și a ateilor profesioniști care sunt încântați nu doar pentru că au reușit să scape lumea de zei, dar au și „scos la iveală miracolele”. În mod ciudat, trebuie să ne mulțumim să recunoaștem existența „miracolului” fără să existe o modalitate legitimă de a ne apropia de el. (…)

În rest, toți cei de aici suntem bine, inclusiv Margot (n.r. fiica vitregă a fizicianului) care după operație a dezvoltat mai multă rezistență. Iar în ceea ce privește elaborarea teoriei câmpului nesimetric, vă anunț că am găsit o completare importantă care determină a priori ecuațiile generale ale câmpului, așa cum principiul simplu al relativității a determinat ecuațiile gravitației.

Cu cele mai calde salutări pentru amândoi.

Al dumneavoastră A. E.

Corespondența dintre cei doi a durat din 1906 și până puțin înaintea morții lui Einstein (fizicianul a murit la 18 aprilie 1955). În general, în scrisori creatorul teoriei relativității discuta despre chestiuni legate de traducere, vizite, probleme cu tipografii, dispute cu alți fizicieni și evenimente de actualitate. Einstein a mai vorbit cu Solovin, de asemenea, despre probleme personale, cum ar fi moartea surorii sale, despre sănătatea lui șubredă din ultimii ani și reflecții asupra carierei lui Einstein de-a lungul timpului.

Mauriciu Solovin s-a născut la Iași, la 21 mai 1875

„Vă imaginați că privesc munca vieții mele cu o satisfacție calmă. Dar o privire atentă oferă o imagine complet diferită. Nu sunt convins de certitudinea unui concept simplu și sunt nesigur dacă am fost pe drumul cel bun”, îi scria Einstein lui Solovin. La rândul său, Mauriciu Solovin spunea despre Einstein „L-am iubit și l-am admirat profund pentru bunătatea sa fundamentală, pentru geniul său intelectual și pentru curajul său moral indomptabil”.

Mauriciu Solovin s-a născut la Iași, la 21 mai 1875. A studiat filosofia în cadrul facultății din Berna, iar în 1900 a absolvit Politehnica la Zurich. Pe Albert Einstein l-a cunoscut după ce fizicianul dăduse un anunț pentru a da meditații la fizică, Solovin aplicând pentru a studia această materie cu renumitul Einstein. De la întâlnirile pur academice până la discuțiile filosofice și apoi la o prietenie strânsă nu a fost decât un pas.

Se spune că Albert Einstein i-ar fi zis lui Mauriciu Solovin „nu este necesar să vă dau lecții de fizică. Discuția despre problemele cu care ne confruntăm astăzi în fizică este mult mai interesantă. Veniți la mine oridecâte ori doriți. Mă bucur că pot vorbi cu dumneavoastră”. De cele mai multe ori, întâlnirile dintre cei doi aveau loc în apartamentul lui Einstein și durau până la primele ore ale dimineții.

Einstein îi plătea un comision procentual

Solovine a fost traducătorul oficial al lucrărilor lui Einstein din germană în limba franceză și a reprezentat interesele financiare ale lui și acordurile cu editurile din Franța, pentru care Einstein îi plătea un comision procentual. După ce Solovin s-a stabilit, în 1906, în orașul Lyon, el și Albert Einstein au rămas în contact prin scrisori, din 3 mai 1906 și până la 27 februarie 1955.

Solovin, care a publicat și traduceri în franceză ale unor filosofi greci, prin munca a adus, de asemenea, contribuții la logica matematică, chiar dacă activitatea pe care a desfășurat-o în aceste domenii nu a fost la fel de proeminentă ca a altor matematicieni. A colaborat cu austriacul Kurt Gödel, logician, matematician și filosof, considerat alături de Aristotel și Gottlob Frege ca fiind unul dintre cei mai importanți logicieni din istorie, cei doi lucrând împreună la unele probleme matematice și filosofice.

„Albert Einstein: Scrisori către Solovin”

O mare parte din corespondenţa dintre Solovin şi Einstein a fost adunată în volumul „Albert Einstein: Scrisori către Solovin”, publicat în 1956.

„Într-una din plimbările noastre care au avut loc prin Berna, Einstein rămăsese cu ochii aţintiţi pe caviarul ce-l văzuse expus în vitrina unei prăvălii. Acest episode m-a făcut să-mi amintesc cât de mult îmi plăceau icrele negre în copilărie. În România şi le puteau permite mai mulţi, dar la Berna erau exagerat de scumpe”, scrie în prefața cărții, menționându-se și faptul că Einstein nu mâncase niciodată caviar. „Prin urmare, mi-am propus ca de ziua lui, care era sărătorită la 14 martie, să-l surprind cinstindu-l cu caviar”. Atunci când a venit ziua cu pricina, Solovin a așezat pe masa festivă mai multe farfurii cu icre negre. „Era foarte prins în discuțiile despre principiul inerţiei, vorbea neîncetat. La un moment dat i-am spus că în farfurii are cârnați, să înceapă să mănânce din ei. A început să mănânce tot caviarul, fără să scoată o vorbă, iar după ce a terminat tot ce era în farfurii, l-am întrebat dacă ştie ce a mâncat. Pentru Dumnezeu, e faimosul caviar. Nu trebuie să le serveşti ţărănoilor ca mine cele mai rafinate delicatese, pentru că nu ştiu să le aprecieze, mi-a răspuns el”.

Surse:

https://inters.org/Einstein-Letter-Solovin

https://en.wikipedia.org/wiki/Maurice_Solovine

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cele 7 reguli ale lui Albert Einstein pentru o viață mai bună

Very Large Telescope de la ESO a ajutat astronomii să descopere o Cruce Einstein

Cât de reală era prietenia dintre Oppenheimer și Einstein?

Patologul care a furat creierul lui Albert Einstein, în căutarea genialității