De ce apar visele și ce putem face cu ele?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Atunci când soțul meu mi-a adus o ceașcă de ceai în pat dimineața trecută, abia am putut să spun mulțumesc. Eram furioasă că își petrecuse noaptea cu o altă femeie – o prietenă de-a noastră, nu mai puțin. Nu conta că se întâmplase doar în vis. Emoțiile – trădarea, indignarea, respingerea – erau reale”, povestește Sam, editor The Guardian.

Soțul ei și-a dat ochii peste cap când i-a povestit „ce a făcut”. Totuși, dezvăluie ceva astfel de vise? O anxietate generalizată? O neîncredere adânc înrădăcinată? Sau, așa cum au afirmat unii cercetători, visele sunt un „zgomot” fără sens – un produs secundar al activității neuronale frenetice care are loc în timpul fazei de somn cunoscută sub numele de „mișcare rapidă a ochilor” sau somn REM?

Jane Haynes este un psihoterapeut stabilit la Londra. Ea s-a format inițial ca psihanalist jungian și încă mai crede că există o mare valoare în lucrul cu visele și inconștientul.

„Visele comunică într-un limbaj nocturn”

„Visele poartă un fel de mesaj. Ele comunică într-un limbaj nocturn”, spune Haynes.

Cu toate acestea, nu este un limbaj care să se preteze la o traducere universală. În ciuda afirmațiilor psihologiei populare care susțin contrariul, visele despre dinți, despre zbor sau despre a fi dezbrăcat în public nu au fiecare o semnificație unică care poate fi decodată pur și simplu.

„Ca psihoterapeut, eu ghidez, nu decodez. Contextul este întotdeauna important atunci când încerci să dai sens unui vis. Cineva care îți spune ce înseamnă visul tău îți ia autoritatea”, spune Haynes.

Una dintre motivațiile ei este să încurajeze oamenii să ia visele mai în serios. Studiul viselor – numit onirologie – are o istorie îndelungată. În cultura tradițională chineză, visele erau un portal către viitor; în Grecia antică, se credea că visele erau mesaje de la zei.

„În timpul somnului, activitatea neuronală crește în multe regiuni”

„În marile arene erau amenajate dormitoare de dormit, unde cetățenii puteau merge pentru a-și incuba visele, cu ghizi ai viselor la îndemână pentru a le interpreta”, povestește Haynes.

Deși acum știm că visele vin din interior, încă nu este foarte clar ce scop au.

Este o întrebare pe care profesorul Mark Solms, neurolog la Universitatea din Cape Town o investighează de mai bine de trei decenii. Cercetările sale au adus lumină asupra unei funcții intrigante și aparent contradictorii a visării.

„Studiile de imagistică cerebrală arată că, în timpul somnului REM, activitatea neuronală crește în multe regiuni”, spune Solms. Acestea includ lobul vizuo-spațial și cortexul motor, care guvernează mișcarea și percepția; amigdala și cortexul, care sunt centrele de procesare a emoțiilor; și hipocampul, care se ocupă de memoria autobiografică.

Celelalte faze ale somnului caracterizate printr-o activitate cerebrală mai mare sunt la scurt timp după adormire (în ceea ce se numește „faza de debut a somnului”) și atunci când ne îndreptăm spre trezire („efectul de dimineață târzie”). „Toate aceste trei faze sunt asociate cu visarea”, spune Solms.

S-ar putea crede că cineva se odihnește mai bine fără să fie nevoit să fugă de zombi sau să cânte un concert la pian în pielea goală la Royal Albert Hall – dar bănuiala lui Solms a fost că visarea chiar protejează somnul.

Pentru Sigmund Freud, părintele psihanalizei, visele reprezentau dorințele noastre reprimate (și de obicei sexuale). Dar acest lucru a fost în mare parte respins. După cum subliniază Solms, „multe dintre visele noastre nu sunt altceva decât dorințe”.

Visul, sursă gratuită de creativitate?

Într-adevăr, cercetările care se întind pe o perioadă de 40 de ani și care au analizat mai mult de 50.000 de rapoarte arată că emoțiile negative sunt experimentate mai frecvent decât cele pozitive în timpul stărilor de vis.

Cea mai frecvent raportată emoție este anxietatea; peste 80% dintre oameni au visat că sunt urmăriți.

„Nu știu de ce au fost raportate atât de puține vise pline de bucurie. Nu trebuie să ne concentrăm doar asupra viselor ca stări neplăcute ale minții”, mai spune psihoterapeuta Jane Haynes.

Deși dovezile conform cărora visele (spre deosebire de somn, în sine) pot stimula creativitatea sunt în mare parte anecdotice, Haynes spune că visele noastre sunt o resursă unică prin care ne putem accesa creativitatea.

„Și sunt gratuite”, adaugă ea.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un dispozitiv ajută oamenii să își controleze visele. Când va fi lansat?

Un start-up lucrează la tehnologia prin care să muncești în timp ce visezi

De ce unii oameni visează într-o limbă străină?

Walt Disney, cel mai iubit dintre animatori. „Dacă visezi acel ceva, îl poți realiza”