Oamenii de știință au găsit o clonă uriașă în Marea Baltică

Cercetătorii de la Universitatea din Gothenburg (Suedia) au descoperit că ceea ce se credea a fi o specie unică din Marea Baltică este de fapt o clonă uriașă de algă marină brună, posibil cea mai mare clonă din lume. Această descoperire ar putea avea implicații importante asupra modului în care evoluează algele marine într-un ocean aflat în schimbare.

În apele sărate-dulci ale Mării Baltice, alga marină brună este specia dominantă de alge marine, fiind una dintre puținele capabile să tolereze salinitatea scăzută. Aceasta formează adevărate păduri submarine, de la suprafață până la o adâncime de 10 metri, oferind un habitat esențial pentru puietul de pește, melci și crustacee. De asemenea, aceste păduri sunt un refugiu important pentru peștii de dimensiuni mai mari, ceea ce face ca specia să fie de un interes deosebit pentru cercetători.

• Cum creează păsările flamingo „tornade” subacvatice pentru a-și prinde prada
• Cimpanzeii știu ce este ritmul. Ce ne arată asta despre originile muzicii?

Una dintre metodele utilizate pentru studierea și gestionarea speciilor marine este cartografierea genetică. Aceasta ajută la înțelegerea modului în care speciile se dezvoltă și se adaptează la schimbările de mediu.

O clonă uriașă de algă marină a fost confundată cu o specie nouă

„Marea Baltică trece printr-o perioadă de încălzire și, probabil, de reducere a salinității. În aceste condiții noi, toate speciile, inclusiv alga marină brună, trebuie să găsească modalități de adaptare pentru a supraviețui”, explică Kerstin Johannesson, profesoară de ecologie marină la Universitatea din Gothenburg și coautoare a studiului.

Studiul a fost publicat în revista Molecular Ecology.

Prin secvențierea ADN-ului, cercetătorii au descoperit că o formă mică și stufoasă de alge marine din Marea Baltică, considerată anterior o specie separată, este de fapt o clonă uriașă de algă marină brună. Această clonă s-a răspândit prin fragmentarea unei plante-femelă originale, ale cărei bucăți au fost transportate de curenții marini și au dat naștere unor noi indivizi.

Această clonă impresionantă acoperă peste 500 km de-a lungul coastei Mării Bothnia, de la Öregrund (Uppland) până la sud de Umeå, și ar putea fi cea mai mare clonă cunoscută a oricărui organism, notează Eurek Alert.

Alga marină brună are plante separate de sex masculin și feminin, care se reproduc în mod normal prin fertilizare sexuală.

„Această clonă include milioane de indivizi și, în unele zone, este complet dominantă, în timp ce în altele coexistă cu indivizi formați prin reproducere sexuală. Am descoperit și alte clone mari în Marea Baltică, dar această clonă-femelă de pe coasta suedeză a Golfului Bothnia este, de departe, cea mai extinsă, o adevărată ‘super-femelă’”, spune Ricardo Pereyra, cercetător în cadrul grupului care a condus analizele genetice.

Un viitor incert pentru clone

Clonele de alge marine se confruntă cu un viitor incert, pe măsură ce schimbările climatice afectează Marea Baltică. Lipsa reproducerii sexuale limitează variația genetică, ceea ce reduce capacitatea speciei de a se adapta la noile condiții.

„O clonă aproape că nu are variație genetică, ceea ce înseamnă că nu există indivizi capabili să le facă față schimbărilor și să asigure supraviețuirea speciei”, explică Kerstin Johannesson.

Pe lângă clona gigantică de algă marină brună, cercetătorii au identificat și o nouă specie de alge marine pe coasta Estoniei. La fel ca forma clonată, această algă este mică și stufoasă, însă, spre deosebire de clonă, se reproduce exclusiv sexual și are indivizi de sex masculin și feminin. Deși este foarte apropiată genetic de alga marină brună, această nouă specie este în prezent izolată reproductiv.

Această descoperire subliniază complexitatea ecosistemelor marine și importanța studierii diversității genetice pentru a înțelege mai bine modul în care speciile se adaptează la schimbările climatice.

Vă recomandăm să citiți și:

Experimentele arată că peștii sălbatici îi pot recunoaște pe scafandri

De ce sunt toate ființele de pe Pământ atât de colorate?

Pot animalele să învețe „limba” unei alte specii?

Modul inedit prin care țestoasele marine se aliniază cu câmpul magnetic al Pământului