O groapă comună pentru luptătorii de pe vremea Imperiului Roman a fost descoperită la Viena

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În octombrie anul trecut, în timp ce echipele de constructori băteau pământul pentru a renova un teren de fotbal din Viena, au dat peste o descoperire fără precedent: O grămadă de rămășițe scheletice împletite într-o groapă comună datând din secolul I al Imperiului Roman, probabil corpurile unor războinici dintr-o bătălie între triburi germanice.

După o analiză arheologică, experții de la Muzeul din Viena au făcut o primă prezentare publică a mormântului – legat de „un eveniment catastrofal într-un context militar” și dovada primei lupte cunoscute vreodată în acea regiune.

Cadavrele a 129 de persoane au fost confirmate la situl din cartierul Simmering din Viena. Echipele de săpături au găsit, de asemenea, multe oase dislocate și cred că numărul total al victimelor depășește 150 – o descoperire nemaiîntâlnită până acum în Europa Centrală.

„În contextul actelor de război romane, nu există descoperiri comparabile de luptători”, a declarat Michaela Binder, care a condus săpăturile arheologice.

Un eveniment catastrofal într-un context militar

„Există câmpuri de luptă uriașe în Germania unde au fost găsite arme. Dar găsirea morților, aceasta este unică pentru întreaga istorie romană.”

Soldații din Imperiul Roman erau de obicei incinerați până în secolul al III-lea.

Groapa în care au fost depuse cadavrele sugerează o aruncare grăbită sau dezorganizată a cadavrelor. Fiecare schelet examinat prezenta semne de răni, în special la nivelul capului, trunchiului și pelvisului.

„Au diverse răni de luptă, ceea ce exclude execuția. Este cu adevărat un câmp de luptă”, a declarat Kristina Adler-Wölfl, șefa departamentului arheologic al orașului Viena. „Există răni provocate de săbii, lănci; răni provocate de traumatisme contondente”.

Victimele erau toate bărbați. Majoritatea aveau vârste cuprinse între 20 și 30 de ani și, în general, prezentau semne de sănătate dentară bună.

Primele semne ale fondării unei așezări care avea să devină capitala austriacă

Analiza cu Carbon-14 a ajutat la datarea oaselor între anii 80 și 130 d.Hr. Acest lucru a fost comparat cu istoria cunoscută a relicvelor găsite în mormânt – armuri, protecții pentru obraji de cască, cuiele folosite la încălțămintea militară romană distinctivă, cunoscută sub numele de caligae.

Cel mai mare indiciu a venit de la un pumnal ruginit de un tip folosit în special între mijlocul secolului I și începutul secolului al II-lea.

O singură victimă a fost confirmată ca fiind un războinic roman. Arheologii speră că analiza ADN-ului și a izotopilor de stronțiu va ajuta la identificarea în continuare a luptătorilor și a taberei din care făceau parte, scrie Phys.org.

Arheologii orașului au declarat că descoperirea dezvăluie, de asemenea, primele semne ale fondării unei așezări care avea să devină capitala austriacă de astăzi.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Carol cel Mare, primul împărat al Sfântului Imperiu Roman

Un papirus descoperit în Israel dezvăluie un caz spectaculos din Imperiul Roman

Cum a scăzut Imperiul Roman inteligența europenilor?

Arheologii cred că au găsit locul în care a murit Augustus, primul împărat al Imperiului Roman