Neanderthalienii au suferit un colaps catastrofal în urmă cu 110.000 de ani

Neanderthalienii au reușit să supraviețuiască în Eurasia până acum aproximativ 40.000 de ani, însă cercetările indică faptul că declinul populației lor a început cu aproape 70.000 de ani înainte de dispariția definitivă.

Această scădere dramatică a dus la o reducere accentuată atât a diversității genetice, cât și a celei fizice, lăsând ultimele generații de neanderthalieni cu trăsături extrem de uniforme.

• Lepra, între istorie și știință: ce înseamnă cu adevărat această boală și cât de mare este…
• A fost recuperată prima comoară de pe „Sfântul Graal al epavelor”

Înțelegerea modului în care hominizii preistorici au devenit „neanderthalizați” este încă o enigmă pentru oamenii de știință. Tot ce știm este că aceste rude dispărute ale noastre au apărut dintr-o perioadă denumită „Confuzia din Pleistocenul Mijlociu”, care face referire la trăsăturile complexe și suprapuse ale diferitelor specii umane din acea vreme.

Din acest amestec a apărut un prototip cunoscut drept „pre-neanderthalieni”, cu cele mai bune rămășițe scheletice descoperite la situl Sima de los Huesos din Spania, datate acum 430.000 de ani. La un moment dat, trăsăturile definitorii ale speciei au început să se contureze, apărând „neanderthalienii timpurii”, reprezentați de fosilele de 120.000–130.000 de ani vechime din Krapina, Croația.

Abia în ultimii aproximativ 110.000 de ani a apărut așa-numitul „neanderthalian clasic”, cu un set de caracteristici morfologice inconfundabile.

Declinul lor a început cu aproape 70.000 de ani înainte de dispariție

După ce, în 2010, a fost secvențiat primul genom complet al acestei specii, a devenit evident că acești neanderthalieni târzii erau semnificativ mai puțin diverși genetic decât oamenii moderni, ceea ce a dus la suspiciunea că acești hominizi preistorici au trecut printr-un colaps catastrofal al populației.

Momentul exact al acestui eveniment este dezbătut: unii cercetători cred că a avut loc devreme în linia evolutivă neanderthaliană, în timp ce alții suspectează că a coincis cu apariția neanderthalianului clasic. Din păcate, lipsa ADN-ului intact de la neanderthalienii mai vechi împiedică reconstruirea completă a istoriei genetice a acestor hominizi antici.

Neanderthalienii din Krapina erau mai variați

Pentru a depăși această problemă, autorii unui studiu publicat în Nature Communications au realizat o analiză detaliată a morfologiei „labirintului osos” din urechea internă a diferitelor populații de neanderthalieni. Comparând exemplarele pre-neanderthaliene din Sima de los Huesos cu cele timpurii din Krapina și cu neanderthalienii clasici, cercetătorii au reușit să urmărească modul în care diversitatea morfologică a evoluat în timp.

Rezultatele au arătat că neanderthalienii din Krapina erau mai variați decât cei din Sima de los Huesos, ceea ce înseamnă că diversitatea genetică a crescut între 430.000 și 120.000 de ani în urmă. Astfel, autorii studiului exclud posibilitatea unui colaps timpuriu al populației în cronologia neanderthaliană, scrie IFLScience.

Momentul în care neanderthalienii au suferit un colaps

Totuși, neanderthalienii clasici au prezentat o reducere accentuată a variației morfologice față de cei timpurii, sugerând că acel eveniment catastrofal a avut loc după perioada Krapina. Nu este clar exact când sau de ce s-a produs acest colaps al populației, dar unii cercetători au sugerat anterior că s-a întâmplat acum aproximativ 110.000 de ani.

„Prin includerea fosilelor dintr-o gamă geografică și temporală largă, am reușit să obținem o imagine cuprinzătoare a evoluției neanderthaliane”, a explicat Mercedes Conde-Valverde, coautoare a studiului.

„Am fost surprinși să descoperim că pre-neanderthalienii din Sima de los Huesos prezentau un nivel de diversitate morfologică similar cu cel al neanderthalienilor timpurii din Krapina”, a explicat și autorul principal Alessandro Urciuoli.

„Aceasta contrazice presupunerea comună privind existența unui colaps al populației la originea liniei neanderthaliene”, a adăugat el.

Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Communications.

Vă recomandăm să mai citiți și:

„Cel mai vechi selfie” din istorie ar putea fi o operă de artă neanderthaliană veche de 43.000 de ani

O suliță veche de 80.000 de ani contrazice tot ce știam despre neanderthalieni

Oamenii de știință au datat rămășițele unui copil antic care seamănă atât cu oamenii, cât și neanderthalienii

Ce culoare aveau părul, pielea și ochii neanderthalienilor?