Peștii suferă „10 minute de durere intensă” înainte de a muri în timpul pescuitului comercial

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Studiu cutremurător: peștii suferă minute în șir în agonie înainte de a muri în cadrul operațiunilor de pescuit comercial.

Un nou studiu scoate la lumină o realitate tulburătoare, dar adesea ignorată: durerea intensă și prelungită resimțită de pești înainte de moarte. În unele cazuri, peștii suferă până la 22 de minute după ce sunt scoși din apă și expuși la aer, o metodă de sacrificare frecvent utilizată, cunoscută sub numele de asfixie în aer.

• Noi studii au descoperit de ce sunt unii oameni magneți pentru țânțari

Studiul a fost publicat în Scientific Reports.

Cercetarea s-a concentrat pe păstrăvul curcubeu, una dintre cele mai răspândite specii de pește de consum. Folosind un instrument inovator numit Welfare Footprint Framework (WFF), o metodă dezvoltată de Center for Welfare Metrics, echipa a reușit să cuantifice durerea animalelor în funcție de durată și intensitate.

„WFF permite măsurarea clară și transparentă a stării de bine sau a suferinței animalelor, oferind un instrument comparabil între specii și metode”, a declarat dr. Wladimir Alonso, creatorul acestei metode.

Ce a arătat analiza despre modul în care peștii suferă? Un număr greu de ignorat

În medie, un păstrăv supus asfixiei în aer suferă 10 minute de durere intensă. În funcție de factori precum temperatura apei sau dimensiunea peștelui, suferința poate varia între 2 și 22 de minute. În termeni practici, asta înseamnă 24 de minute de durere pentru fiecare kilogram de pește sacrificat, notează IFL Science.

În fiecare an, aproximativ 2,2 trilioane de pești sălbatici și 171 miliarde de pești de crescătorie sunt uciși pentru consum uman. Asta înseamnă că aproape 70.000 de pești sunt omorâți în fiecare secundă, doar dintre cei sălbatici.

Studiul a evaluat și intervenții care ar putea reduce suferința, precum: șocul electric – dacă este implementat corect, poate evita între 60 și 1.200 de minute de durere moderată spre severă pentru fiecare dolar investit; lovitura percutantă – eficientă, dar dificil de aplicat uniform în condiții comerciale; transportul și aglomerarea premergătoare sacrificării, deși deseori trecute cu vederea, generează suferință cumulativă mai mare decât procesul de sacrificare în sine.

Implicații etice și politice

Tot mai multe voci susțin că beneficiile de mediu nu mai pot justifica ignorarea stării de bine a animalelor. Studiul oferă date concrete care pot fundamenta: noi reglementări internaționale privind sacrificarea peștilor; standardele de certificare în piscicultură; investițiile în tehnologii mai umane, cu un raport cost-beneficiu clar.

„Peștii nu pot să țipe, dar pot suferi. Și acum putem măsura acea suferință. Nu mai putem spune că nu știm”, conchide Alonso.

Acest studiu aduce o doză grea, dar necesară de conștientizare: durerea peștilor este reală și cuantificabilă. Iar dacă vrem o lume mai etică și sustenabilă, starea de bine a animalelor trebuie să devină parte esențială a deciziilor noastre de consum și reglementare, chiar și atunci când este vorba de ființe tăcute sub apă.

Vă recomandăm să citiți și:

Alcoolul face masculii mai atrăgători… în cazul musculițelor de oțet

Cercetătorii au readus la viață alge preistorice din Marea Baltică, vechi de 7.000 de ani

Test de cultură generală. Câți genunchi are un păianjen?

O nouă specie necunoscută științei până acum ar putea trăi până la 3.000 de ani