ADN-ul neanderthalian ar putea fi cauza unor malformații cerebrale moderne

Dacă te confrunți frecvent cu dureri de cap, amețeli, probleme de echilibru și vedere încețoșată, s-ar putea ca vinovat să fie… ADN-ul neanderthalian.

Acestea sunt simptome comune ale malformațiilor Chiari, defecte structurale în care partea inferioară a creierului (cerebelul) se extinde în canalul spinal. Persoanele cu această afecțiune au o formă a craniului asemănătoare cu cea a omului de Neanderthal, ceea ce a dus la formularea unei ipoteze cunoscute sub numele de Ipoteza de Introgresie Arhaică Homo, conform căreia această malformație ar putea fi o moștenire genetică apărută în urma încrucișării dintre oamenii moderni și speciile umane dispărute.

Pentru a verifica această ipoteză, cercetătoarea Kimberly Plomp, de la University of the Philippines Diliman (Filipine), alături de colegii săi, s-a concentrat pe Chiari de tip 1, forma cea mai ușoară a afecțiunii, care afectează aproximativ 1 din 100 de oameni.

Cum ne afectează până și astăzi ADN-ul neanderthalian?

Echipa a creat modele 3D ale craniilor a 46 de adulți afectați și a 57 de persoane sănătoase, folosind scanări CT. Analiza matematică a arătat că persoanele cu Chiari 1 prezintă un os occipital mai mic și mai plat, acesta fiind osul situat la baza și în spatele craniului. De asemenea, s-a constatat o compresie mai mare a creierului în zona în care cerebelul se sprijină pe baza craniului, o regiune esențială pentru controlul echilibrului și al mișcărilor, scrie Phys.org.

Cercetătorii au comparat apoi aceste modele moderne cu modele digitale ale craniilor a opt specii arhaice de Homo: Homo sapiens, Homo erectus, Homo heidelbergensis și Homo neanderthalensis.

Rezultatul? Baza craniilor persoanelor cu Chiari 1 seamănă cel mai mult cu cea a omului de Neanderthal, în timp ce craniile din grupul de control seamănă mai degrabă cu cele ale oamenilor moderni.

Rezultatele nu au fost concludente

Deși aceste descoperiri sunt interesante, ele nu sunt concludente. Ipoteza inițială susținea că genele implicate în dezvoltarea craniului provin de la trei specii umane dispărute, Homo erectus, Homo heidelbergensis și Homo neanderthalensis. Dar studiul, publicat în revista Evolution, Medicine, and Public Health, nu confirmă pe deplin acest lucru.

„Cea mai simplă explicație a rezultatelor noastre pare a fi că Ipoteza de Introgresie Arhaică Homo este prea generală; concluziile noastre sunt mai degrabă compatibile cu ideea că aceste gene pot fi urmărite doar până la H. neanderthalensis”, spun autorii.

Chiar și așa, cercetarea subliniază modul în care ADN-ul neanderthalian poate influența sănătatea noastră în prezent. Majoritatea persoanelor cu origini non-africane poartă în genomul lor între 1% și 2% ADN neanderthalian.

Pasul următor pentru cercetătorii de la Universitatea din Filipine este să caute aceste gene neanderthaliene în ADN-ul persoanelor diagnosticate cu malformații Chiari. Dacă vor fi identificate, acest lucru ar putea duce la o înțelegere mai profundă a originii afecțiunii, precum și la posibilitatea unei diagnosticări precoce și a unor intervenții chirurgicale mai eficiente.

Vă recomandăm să citiți și:

Misterul copilului cu ochi albaștri, îngropat acum 1.350 de ani alături de comori rare în Bavaria

O brățară vikingă din aur împletit a fost descoperită cu detectorul de metale

Cum a distrus Ibn Hazm miturile religioase cu 700 de ani înaintea iluminiștilor

S-a aflat în sfârșit de ce statuile reginei Hatșepsut erau distruse în Egiptul Antic