Craniul misterios al unei femei, vechi de 6.200 de ani, îi uimește pe arheologi

Arheologii au descoperit craniul conic al unei tinere femei care a suferit și o traumă craniană misterioasă.

Săpăturile într-un cimitir preistoric din Epoca Cuprului, situat în Chega Sofla (Iran), au scos la iveală acest craniu, care dezvăluie o practică culturală de durată, începută în Irakul de astăzi încă din mileniul al IX-lea î.Hr.

• Sfârşitul monarhiei în România. În ce condiţii a avut loc abdicarea regelui Mihai I
• Jocuri financiare: Cum a vrut Rusia să împiedice apropierea Bulgariei de Austro-Ungaria

Deși vechi de 6.200 de ani, această femeie nu a fost singura găsită cu craniu alungit, dar ea a suferit o lovitură fatală, adăugând și mai mult mister cazului ei.

Cercetătorul principal a declarat pentru Newsweek că, de fapt, craniul, vechi de peste șase milenii, aparținea unei femei sub 20 de ani. „O fractură transversală pornește din partea frontală a osului frontal și afectează și osul parietal stâng”, a explicat el.

Echipa de cercetare de la Universitatea Tarbiat Modares, condusă de Mahdi Alirezazadeh și Hamed Vahdati Nasab, a publicat concluziile în revista International Journal of Osteoarchaeology. Săpăturile de la Chega Sofla oferă perspective noi asupra unei societăți antice, a practicilor sale culturale și a dovezilor de violență.

O practică relativ răspândită în lumea antică

Cercetătorii au analizat craniul, care prezenta semne de deformare craniană intenționată (prin legare) și fracturi tip „balama”. Folosind tomografie computerizată (CT), arheologii au obținut informații despre modificările estetice suferite, dar și despre trauma provocată.

Deși deformarea craniană era o practică relativ răspândită în lumea antică, aceasta a dus, din păcate, la slăbirea structurii craniului. Osul cranian și stratul diploic (care acționează ca amortizor de șoc) erau mai subțiri decât în mod normal, conform Popsci.

Mahdi a explicat pentru Newsweek că este „important de menționat că modificarea craniană intenționată, aplicată în primii doi ani de viață, a afectat biomecanica craniului, făcându-l mai vulnerabil la leziuni decât un craniu normal.”

Din cauza acestei fragilități, lovitura finală cu un obiect contondent, primită spre sfârșitul vieții, ar fi putut să nu provoace sângerare internă, dar a avut un impact sever. Deoarece rana nu prezenta semne de vindecare, arheologii au concluzionat că a fost mortală, chiar dacă nu a penetrat complet cutia craniană, scrie InterestingEngineering.

O lovitură finală și fatală

Fractura se întindea de la partea frontală a craniului spre partea din spate. Scanările CT au relevat o fractură triunghiulară, care indică gravitatea leziunii — suficientă încât ar fi afectat și un craniu „normal”. Totuși, arheologii nu au putut stabili cu certitudine circumstanțele morții sale, lăsând deschisă posibilitatea unui accident, nu neapărat o crimă sau execuție.

Potrivit Archaeology News, această săpătură face parte din Zohreh Prehistoric Project, un demers arheologic care se desfășoară de peste un deceniu. Până acum, proiectul a scos la lumină locuințe, unelte, ceramică, dar și, posibil, cele mai vechi morminte din cărămidă din lume.

Interesant este că arheologii au găsit un alt craniu spart, care nu era deformat conic, ceea ce sugerează că traumele craniene nu erau exclusiv asociate cu practica deformării. Femeia tânără a fost probabil înmormântată alături de rude sau de persoane cu trăsături similare — deși acest lucru nu este confirmat.

Diferite culturi practicau această deformare din motive variate, astfel încât nu exista un scop universal. De cele mai multe ori, însă, această practică era rezervată fetelor, nu băieților. Alte cranii alungite descoperite la Chega Sofla confirmă că practica era răspândită, dar nu ducea întotdeauna la o moarte tragică.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un craniu vechi de 300.000 de ani nu se potrivește cu nicio specie umană

Academicienii de la Oxford au băut zeci de ani dintr-un potir făcut dintr-un craniu uman

Unele cazuri de schizofrenie provin din malformații ale craniului, sugerează un studiu

Ce a dezvăluit o investigație științifică despre un craniu dezgropat în 1929, considerat a fi al surorii Cleopatrei