Un nou studiu realizat de Institutul de Mecanică și Inginerie Joldasbekov (Kazahstan) arată că consumul de lapte de cămilă poate reduce semnificativ reacțiile astmatice și inflamația pulmonară într-un model experimental de astm alergic la șoareci.
Astmul afectează sute de milioane de oameni la nivel global și se manifestă prin inflamație cronică a căilor respiratorii și o sensibilitate excesivă la diverși factori. Creșterea din ultimele decenii a incidenței astmului a fost asociată cu schimbările stilului de viață, reducerea expunerii la medii naturale și modificările din alimentație.
Se știe că laptele de cămilă are o serie de beneficii pentru sănătate, incluzând efecte antiinflamatorii și de modulare a sistemului imunitar. Totuși, până acum nu fusese studiat modul în care consumul de lapte de cămilă influențează mecanismele celulare implicate în astmul alergic.
În cadrul cercetării, publicată în jurnalul PLOS One, echipa a analizat potențialul acestui tip de lapte de a reduce reacțiile alergice.
30 de șoareci BALB/c, cu vârste cuprinse între 8 și 10 săptămâni, au fost împărțiți în trei grupuri: un grup de control, un grup sensibilizat cu alergeni din praful de casă, și un grup tratat cu lapte de cămilă. Experimentul a fost repetat de două ori, cu câte 5 șoareci per grup.
Sensibilizarea la alergeni s-a făcut prin administrări intranazale de extract de acarieni din praful de casă, de cinci ori pe săptămână, timp de trei săptămâni. Laptele de cămilă (provenit de la dromaderi din regiunea Almaty) a fost administrat oral (0,5 ml) de cinci ori pe săptămână, începând cu o zi înainte de sensibilizare.
La final, cercetătorii au măsurat reacțiile respiratorii folosind un ventilator FlexiVent, după administrarea de metacolină (o substanță care induce bronhoconstricție), și au analizat lichidul de lavaj bronhoalveolar și țesutul pulmonar pentru prezența celulelor inflamatorii și a citokinelor, relatează Medical Xpress.
Laptele de cămilă a redus semnificativ hiperreactivitatea căilor respiratorii la șoarecii expuși la alergeni. În lichidul pulmonar, numărul celulelor inflamatorii (eozinofile, macrofage, limfocite și neutrofile) a fost semnificativ mai mic în grupul tratat cu lapte.
Nivelul chemokinei CCL17 din țesutul pulmonar a scăzut, în timp ce CCL20, CCL22 și IL-33 au rămas neschimbate. Analiza prin citometrie a arătat o reducere a proporției de celule dendritice convenționale CD11b+ în plămânii șoarecilor tratați cu lapte. Numărul celulelor Th2 și Th17 (implicate în răspunsurile alergice) a fost redus, fără modificări semnificative la celulele Th1 și T reglatoare.
În testele in vitro, după restimularea celulelor pulmonare cu extractul alergen, nivelurile de IL-4, IL-5 și IL-13 (citokine asociate cu răspunsul Th2) au fost mai scăzute în grupul tratat cu lapte de cămilă. Nivelul de IL-17A nu a fost afectat. În omogenatele pulmonare s-a observat, de asemenea, o scădere a IL-5 și IL-13.
Laptele de cămilă pare să întrerupă activarea imunitară provocată de alergeni, reducând expresia locală a citokinelor de tip Th2 și infiltrarea celulelor inflamatorii. Efectele pozitive ar putea fi explicate prin compoziția sa bogată în imunoglobuline și proteine bioactive.
Totuși, studiul nu a identificat care componente specifice ale laptelui sunt responsabile pentru aceste efecte și nu a comparat laptele de cămilă cu cel de vacă sau de capră.
Cercetătorii subliniază că sunt necesare studii clinice controlate pe oameni pentru a valida aceste descoperiri și pentru a evalua potențialul laptelui de cămilă ca intervenție dietetică complementară în tratarea astmului alergic.
Ce înseamnă SPF, ce este radiația UV și cât de eficiente sunt cremele cu protecție solară
Cum știi dacă un bebeluș va fi un adult deștept? Cercetătorii au aflat!
Realitatea Virtuală ajută supraviețuitorii de AVC să-și recapete mobilitatea
Aerobiomul invizibil: Viața microscopică care există deasupra norilor și ne influențează lumea