Cum știi dacă un bebeluș va fi un adult deștept? Cercetătorii au aflat!

Testele cognitive din copilărie pot oferi informații despre inteligența ulterioară. Un nou studiu realizat de Universitatea din Colorado Boulder (SUA) arată că felul în care un bebeluș gângurește, se joacă și se concentrează poate oferi indicii despre capacitatea sa cognitivă la maturitate.

Cercetarea a analizat peste 1.000 de perechi de gemeni și a concluzionat că testele cognitive aplicate la vârsta de 7 luni pot prezice parțial performanțele la vârsta de 30 de ani.

• Ce s-ar putea ascunde sub vulcanii de pe Marte?
• Oamenii de știință ar fi găsit „Sfântul Graal” al computerelor cuantice

Studiul a fost publicat în revista PNAS.

Rezultatele sugerează, de asemenea, că mediul în care copilul se dezvoltă în primul an de viață are o influență mai mare asupra inteligenței decât se credea anterior și ar putea chiar influența riscul de demență la bătrânețe.

„Am descoperit că mediul timpuriu are efecte de durată asupra dezvoltării cognitive. Este o perioadă critică care merită toată atenția”, a spus autorul principal, Daniel Gustavson, profesor la Institutul pentru Genetică Comportamentală.

Legătura dintre testele cognitive din copilărie și inteligența la maturitate

Cercetătorii au folosit date dintr-un studiu longitudinal început în 1985, care urmărește dezvoltarea a sute de gemeni din Colorado. Bebelușii au fost testați încă de la 7 luni, fiind evaluați pe baza unor indicatori precum vocalizarea, capacitatea de concentrare și preferința pentru jucării noi.

De-a lungul anilor, participanții au fost supuși periodic la evaluări cognitive, ultima fiind la 30 de ani. Analiza a arătat că unele trăsături observate la 7 luni pot prezice aproximativ 13% din variația scorurilor cognitive la vârsta adultă. Dintre toate măsurile, cei mai buni predictori au fost: preferința pentru noutate și orientarea către o sarcină.

„Nu vrem să spunem că inteligența este fixată la 7 luni, dar e remarcabil că un test atât de simplu poate anticipa rezultate complexe peste 30 de ani,”, a subliniat Gustavson, citat de MedicalXpress.

Mediu versus gene

Pentru a înțelege rolul genelor versus al mediului, echipa a comparat gemeni identici (care au 100% din materialul genetic comun) cu gemeni fraternali (care împărtășesc în medie 50%). A fost analizat și ADN-ul participanților, colectat prin probe de sânge sau salivă.

Rezultatele au arătat că genetica are un rol important: influențele genetice observate deja la 7 ani explică aproximativ 50% din variația scorurilor cognitive la 30 de ani. Însă și mediul timpuriu a contat semnificativ. Aproximativ 10% din variațiile cognitive ale adulților li s-au datorat factorilor de mediu din primul sau al doilea an de viață.

Pe măsură ce copiii au crescut, influența mediului s-a diminuat, iar cea genetică a devenit mai pronunțată. „Chiar și mediul de dinainte de grădiniță are un impact notabil”, a spus Gustavson.

Profesoara Chandra Reynolds, coautoare a studiului și specialistă în boli neurodegenerative, precum Alzheimer, afirmă că aceste descoperiri cu privire la testele cognitive din copilărie pot avea implicații și pentru riscul de declin cognitiv la bătrânețe. „Îmbătrânirea cognitivă este un proces care începe din copilărie. Intervențiile educaționale timpurii îi pot ajuta pe oameni să-și atingă potențialul maxim și să-și protejeze funcțiile cognitive pe termen lung”, a explicat ea.

Studiul confirmă și importanța „scorurilor poligenice”, valori obținute prin analizarea combinațiilor genetice ale unei persoane, care pot estima predispoziția spre trăsături precum inteligența. Cercetătorii au folosit date genetice de la aproape 1 milion de persoane pentru a calcula scoruri poligenice pentru fiecare participant.

Surprinzător, aceste scoruri au fost în concordanță cu performanțele cognitive observate la bebeluși, sugerând că atât datele genetice, cât și observațiile timpurii din familie sunt valoroase pentru înțelegerea dezvoltării cognitive pe parcursul vieții.

Vă recomandăm să citiți și:

Este adevărat că împărțim 60% din ADN cu bananele?

De ce ne gâdilăm? Oamenii încearcă să afle de 2.000 de ani

Oamenii de știință au descoperit molecula care blochează îmbătrânirea și demența la șoareci

Inteligența Artificială distruge șansele Generației Z să mai aibă o carieră profesională