O anomalie cerebrală la oamenii moderni își are originea în ADN-ul neanderthalian străvechi

Un nou studiu sugerează că unele defecte semnificative ale creierului, cunoscute sub numele de malformații Chiari, ar putea fi legate de gene pe care unii dintre noi le-au moștenit de la neanderthalieni. Acestea provoacă o nepotrivire între forma creierului și cea a craniului.

Cercetarea se concentrează pe malformația Chiari tip I (CM-I), o afecțiune în care partea inferioară a creierului se extinde prea mult înspre măduva spinării. Aceasta este de obicei asociată cu un os occipital (partea din spate a craniului) mai mic decât în mod normal. Malformația poate duce la dureri de cap, dureri de gât și afecțiuni mai grave, și se estimează că afectează până la 1 din 100 de persoane.

• De ce lipsesc culori din Soare? Nici măcar oamenii de știință nu au răspunsul complet!
• ADHD în viața de zi cu zi: ce îngreunează concentrarea și ce ajută, concret

Diferite specii umane străvechi aveau forme ale craniului diferite față de ale noastre, iar un studiu anterior, publicat în 2013, a sugerat că încrucișările dintre Homo sapiens și alți hominizi ar putea fi cauza malformației Chiari tip I, cea mai ușoară formă a grupului.

Acum, o echipă condusă de osteoarheologul Kimberly Plomp de la Universitatea din Filipine a testat această ipoteză. „Moștenirea acestor evenimente de încrucișare poate fi identificată în genomurile multor oameni de azi,” scriu cercetătorii.

Ei au folosit tehnici de modelare 3D și analiză a formei pentru a compara 103 cranii ale oamenilor moderni, cu și fără CM-I, și 8 cranii fosile ale unor specii antice, inclusiv Homo erectus, Homo heidelbergensis și Homo neanderthalensis (neanderthalieni).

Malformația poate duce la dureri de cap, de gât și afecțiuni grave

Analiza a arătat că persoanele cu CM-I aveau forme diferite ale craniului, inclusiv în zona de legătură dintre creier și coloană. Însă aceste forme nu erau similare cu toate speciile antice studiate – ci doar cu cele ale neanderthalienilor.

De fapt, craniile de Homo erectus și Homo heidelbergensis erau mai apropiate de cele ale oamenilor moderni fără CM-I. Prin urmare, cercetătorii sugerează că ipoteza inițială a fost prea generală și ar trebui adaptată pentru a viza în mod specific legătura cu neanderthalienii.

„Mai degrabă decât să atribuim genele lui H. erectus, H. heidelbergensis și H. neanderthalensis, rezultatele noastre indică faptul că ele sunt urmărite doar până la H. neanderthalensis,” explică echipa de cercetare.

Aceștia propun astfel o ipoteză, care înlocuiește teoria formulată în 2013. Aceasta se adaugă la dovezile tot mai numeroase despre modul în care Homo sapiens și neanderthalienii au interacționat, s-au încrucișat și au schimbat informații genetice, scrie ScienceAlert.

Noi metode de tratament pentru aceste malformații

Următorul pas al cercetătorilor este să extindă eșantionul analizat — atât în ceea ce privește craniile moderne, cât și pe cele antice, și să includă persoane din diferite grupe de vârstă — pentru a înțelege mai bine relația dintre structurile craniului la CM-I și cele ale acestor populații timpurii.

Ipoteza trebuie testată și pe grupuri umane din regiuni diferite ale lumii, având în vedere că populațiile africane au mai puțin ADN neanderthalian decât cele din Europa și Asia.

În cele din urmă, aceste descoperiri și tehnicile folosite ar putea contribui la dezvoltarea unor metode de tratament pentru malformațiile Chiari sau chiar la prevenirea apariției lor, deși este probabil ca afecțiunea să aibă cauze multiple, inclusiv genetice.

Studiul a fost publicat în revista Evolution, Medicine, and Public Health.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Craniul misterios al unei femei, vechi de 6.200 de ani, îi uimește pe arheologi

Unele cazuri de schizofrenie provin din malformații ale craniului, sugerează un studiu

Bebelușii născuți prin tehnologii de reproducere asistată au un risc mai mare de malformații cardiace

Scandalul Thalidomidei şi dramele copiilor născuţi cu malformaţii