Midas, mitul regelui care transforma totul în aur cu atingerea sa

Cea mai cunoscută versiune a poveștii regelui Midas provine din Metamorfozele lui Ovidiu, scrisă în anul 8 d.Hr. Conform mitului, Midas, regele Frigiei (stat antic situat în centrul Anatoliei, pe teritoriul Turciei moderne, cu capitala la Gordion), i-a făcut o favoare zeului Dionysos, întorcându-și tovarășul bețiv, Silenus, în siguranță acasă. În semn de recunoștință, Dionysos i-a oferit lui Midas posibilitatea de a-i îndeplini orice dorință.

Midas, mânat de o lăcomie insațiabilă, și-a dorit ca tot ce atingea să se transforme în aur. La început, puterea l-a încântat – a transformat crenguțe, pietre și chiar trandafiri în metal prețios strălucitor. Dar bucuria sa a devenit la scurt timp un coșmar atunci când și-a dat seama că nu mai poate mânca sau bea, deoarece mâncarea și apa se solidificau și ele în aur. Groaza l-a cuprins și mai mult când și-a îmbrățișat fiica (în unele versiuni, fiul sau soția), iar aceasta s-a transformat, de asemenea, într-o statuie de aur fără viață.

• Chloé Zhao, regizoarea care a dus Hamnet spre Golden Globe și a scris o nouă pagină…
• Jessie Buckley, performanță „eterică” în filmul Hamnet. „Aceasta nu este o situație normală”

Disperat, Midas l-a implorat pe Dionysos să anuleze darul. Drept urmare, zeul l-a îndrumat să se spele în râul Pactolus, unde atingerea de aur a fost transferată apelor, lăsând nisipuri bogate în aur. (Acest râu mitologic, situat în Turcia de astăzi, era într-adevăr cunoscut în antichitate pentru zăcămintele sale de aur.)

În timp ce atingerea aurului este o fabulă, regele Midas însuși a fost o figură istorică reală. Documentele antice asiriene și grecești menționează un rege frigian puternic numit Mita (sau Midas) care a domnit la sfârșitul secolului al VIII-lea î.Hr. Regatul său, situat în Anatolia centrală (Turcia modernă), era o putere regională bogată și influentă.

Descoperirile arheologice de la Gordion, capitala Frigiei, susțin existența lui Midas. În 1957, arheologii au descoperit un mormânt regal masiv, supranumit movila lui Midas, care conținea rămășițele unui bărbat în vârstă de aproximativ 60 de ani, îngropat cu mobilier ornamentat, vase de bronz și urme ale unui ospăț funerar. Deși unii dezbat dacă acesta a fost regele Midas, opulența înmormântării se aliniază cu descrierile bogăției sale legendare.

Dincolo de atingerea de aur, Midas este legat de o altă legendă celebră – Nodul Gordian. Conform tradiției, tatăl său, Gordias, a fondat orașul Gordion. Un oracol a prezis că acela care va reuși să dezlege nodul complicat ce ținea legat carul cu boi al lui Gordias va cuceri Asia. Secole mai târziu, conform legendei, Alexandru cel Mare, incapabil să dezlege nodul, l-a tăiat cu sabia, transformându-l într-un simbol al soluțiilor ingenioase și curajoase.

Această legătură întărește semnificația istorică a lui Midas – dinastia sa a fost suficient de puternică pentru a inspira mituri care au dăinuit timp de secole.

Povestea lui Midas este o parabolă atemporală despre pericolele dorinței necontrolate. Dorința lui, inițial un vis de bogăție nelimitată, devine un coșmar de izolare și foamete. Mitul se regăsește în narațiunile moderne, de la Inelul Unic din Stăpânul Inelelor, până la obsesia Wall Street-ului pentru profit cu orice preț.

Psihologii și economiștii deopotrivă s-au referit la „efectul Midas” pentru a descrie situațiile în care căutarea bogăției distruge lucruri mai valoroase – sănătatea, relațiile sau fericirea. Povestea servește, de asemenea, ca o critică timpurie a materialismului, amintindu-ne că nu tot ceea ce este prețios este făcut din aur.

Râul Pactolus și comorile frigiene

Râul Pactolus (astăzi Sart Çayı în Turcia) a fost într-adevăr o sursă de aur în antichitate, datorită depozitelor de electrum (aliaj natural de aur cu un conținut mare de argint -15-50%, galben-deschis până la alb-argintiu). Lydienii, care au succedat frigienilor, s-au îmbogățit din această resursă, bătând unele dintre primele monede din istorie sub conducerea regelui Croesus – un alt conducător al cărui nume a devenit sinonim cu bogăția.

Excavațiile din Frigia au scos la iveală artefacte din aur, textile elaborate și metalurgie avansată, confirmând prosperitatea regiunii în timpul domniei lui Midas. Aceste descoperiri fac legătura între mit și istorie, arătând cum bogăția reală a inspirat poveștile legendare.

Surse:

https://www.britannica.com/topic/Midas-Greek-mythology

https://www.theoi.com/Heros/Midas.html

https://www.britannica.com/biography/Midas-king-of-Phrygia

Vă recomandăm să citiți și:

Ziua în care costumul de baie bikini a făcut istorie la Paris

Forest Whitaker, maestrul transformării în film

Ai învăţat despre munca sa în domeniul ştiinţei la şcoală. Îţi mai aminteşti de constanta lui Avogadro?

Aniversare de legendă: Harry Potter a împlinit 28 de ani. De la o idee simplă la universul magic