Modificările recente ale câmpului magnetic al Pământului poartă clar amprenta activității umane. Deși este normal ca polii magnetici ai planetei să se deplaseze sporadic, cercetări noi arată că am reținut suficientă apă în spatele barajelor încât să influențăm, cel puțin parțial, aceste mișcări.
Geofiziciana Natasha Valencic de la Universitatea Harvard și colegii ei au calculat că masele de apă stocate în aproape 7.000 dintre cele mai mari baraje ale Pământului au deplasat axa de rotație a scoarței terestre cu aproximativ un metru.
Mai mult, această acumulare de apă a dus și la o scădere a nivelului mării cu 21 de milimetri.
„Atunci când reținem apă în spatele barajelor, nu doar că o scoatem din oceane, ceea ce duce la o scădere a nivelului mării, dar și redistribuim masa în alt mod la nivel global”, explică Valencic.
Redistribuirea masei afectează poziția polilor magnetici în raport cu suprafața Pământului.
Când adaugi greutate suplimentară pe o sferă care se rotește (cum e Pământul), partea încărcată tinde să se deplaseze spre ecuator, modificând axa în jurul căreia se învârte. Asta se poate întâmpla prin bararea apelor, topirea ghețarilor sau extragerea apei subterane.
Important de înțeles: doar crusta Pământului, care plutește peste straturile fluide din interior, se deplasează – nu și nucleul care generează câmpul magnetic.
Astfel, deși polul nord magnetic nu s-a mutat propriu-zis în spațiu, poziția scoarței de deasupra lui s-a deplasat. Acest fenomen se numește „adevărata derivă polară”, scrie ScienceAlert.
Valencic și echipa ei au observat că polul nord s-a deplasat în două faze: 1835–1954: o deplasare de ~20 cm spre est, către Rusia – pe fondul construirii de baraje în Europa și America de Nors și 1954–2011: o deplasare de ~57 cm spre vest, către America de Nord – pe fondul construirii de baraje în Asia și Africa de Est
„Nu vom intra într-o nouă eră glaciară pentru că polul s-a mutat cu doar aproximativ un metru, dar acest lucru are implicații importante asupra nivelului mării”, explică Valencic.
„În funcție de unde construim baraje, geometria creșterii nivelului mării se schimbă”, avertizează Valencic. „E un aspect pe care trebuie să-l luăm în calcul, pentru că aceste modificări pot fi destul de mari și semnificative.”
Studiul a fost publicat în revista Geophysical Research Letters.
A început construcția celui mai mare baraj hidroelectric din lume
Zeci de milioane de oameni ar putea rămâne fără apă din cauza unui baraj de pe Nil
Test de cultură generală. Care este cel mai înalt baraj din lume?
Risc de holeră după distrugerea Barajului Kahovka. Avertismentul OMS