Dopamina nu acționează în creier așa cum se credea până acum

Dopamina este unul dintre cei mai studiați mesageri chimici din creierul uman, și totuși oamenii de știință încă încearcă să înțeleagă cum reușește să aibă un rol atât de amplu.

Mult timp s-a crezut că, odată eliberată, dopamina se difuzează lent prin creier, ca un „megafon chimic” care transmite informații unui număr mare de celule țintă.

• Misiuni diferite, aceleași probleme: Lansarea istorică Artemis 2 mai are de așteptat cel puțin încă o…
• Lumea se schimbă mai repede decât programa școlară: Ce abilități vor conta mai mult decât notele…

Însă cercetări recente au schimbat această perspectivă. Se pare că dopamina poate transmite și semnale rapide și foarte direcționate, ca niște „șoapte chimice” care ajung în milisecunde la celulele vecine.

Dacă această ipoteză se confirmă, semnalizarea localizată a dopaminei ar putea fi o „piesă de bază” fundamentală a sistemului, care până acum a fost trecută cu vederea.

Dopamina din creier este diferită de cea din restul corpului. În sânge, dopamina ajută la reglarea funcțiilor mai multor organe și a răspunsului imun. În creier, însă, ea este un mesager chimic implicat într-o varietate de comportamente – de la mişcare şi dispoziţie, la somn, memorie, recompensă și motivație, scrie ScienceAlert.

Dopamina din creier este diferită de cea din restul corpului

Neuronii care eliberează dopamină o fac în tipare variate, dar nu este clar ce semnificație au aceste semnale sau de ce sunt atât de diferite.

Capacitatea dopaminei de a trimite atât semnale rapide, cât și lente ar putea explica cum poate creierul să controleze atât de multe procese distincte, folosind același mesager chimic.

Cu ajutorul unui microscop specializat în imagistica țesuturilor vii, cercetători de la University of Colorado și Augusta University (SUA) au declanșat eliberarea locală de dopamină în creierele unor șoareci vii.

Apoi au observat, prin colorare fluorescentă, cum dopamina activa receptori doar în câteva zone minuscule ale neuronilor din apropiere, provocând un răspuns neural rapid. Eliberarea generalizată de dopamină, în schimb, acționează mai lent și pe arii mai mari.

Semnalizarea dopaminei, mult mai complexă decât credeam

„Cercetarea noastră arată că semnalizarea dopaminei este mult mai complexă decât credeam,” spune farmacologul Christopher Ford de la University of Colorado.

„Știam că dopamina este implicată în comportamente diverse, iar studiul nostru oferă un prim cadru pentru a înțelege cum toate aceste comportamente ar putea fi reglate de același sistem.”

Neuronii analizați provin din striatum – o parte a ganglionilor bazali implicați în mișcare și recompensă, bogată în neuroni care eliberează dopamină.

Striatumul primește dopamină din mai multe regiuni ale creierului și este implicat în afecțiuni neurologice precum: schizofrenie, dependență, ADHD sau boala Parkinson.

Studiul a fost publicat în revista Science.

Vă recomandăm să mai citiți și:

De la dopamină la depresie: Efectele ascunse ale social media asupra sănătății mintale

TikTok, acuzată că are un algoritm care este „inductor de dopamină”

O companie de biotehnologie a implantat celule producătoare de dopamină în creierul pacienților

Hidratarea eliberează dopamină în creier, arată un studiu pe șoareci