ADN-ul dezvăluie ce anume a ucis trupele lui Napoleon în timpul campaniei din Rusia

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Atunci când Napoleon și armata sa multinațională s-au retras din Rusia în 1812, confruntându-se cu lipsa proviziilor și rezistența acerbă a rușilor, puțini dintre militari bănuiau cât de dramatic avea să se înrăutățească situația. Ce anume a ucis trupele lui Napoleon?

În timpul retragerii, cel puțin jumătate dintre cei aproximativ 600.000 de soldați au fost decimați de frigul extrem, foamete și boli. Acum, un nou studiu, care nu a fost încă evaluat de alți specialiști (peer-reviewed), aduce mai multă lumină asupra agenților patogeni care au contribuit la această catastrofă umană. Ce anume a ucis trupele lui Napoleon?

Medicii vremii au documentat prezența tifosului, o boală caracterizată prin febră, dureri de cap și erupții cutanate. Însă microbiologul Rémi Barbieri, de la Universitatea Paris Cité (Franța), și colegii săi nu au găsit urme ale bacteriei Rickettsia prowazekii, responsabilă pentru tifos. În schimb, analizând ADN-ul antic extras din dinții a 13 soldați, au descoperit dovezi ale unei combinații de boli: paratifos (provocat de o tulpină a bacteriei Salmonella enterica) și febra recurentă transmisă prin păduchi, cauzată de bacteria Borrelia recurrentis.

Ce anume a ucis trupele lui Napoleon? Ce este febra recurentă?

„Deși nu este neapărat mortală, febra recurentă transmisă prin păduchi ar fi putut slăbi semnificativ un individ deja epuizat”, explică cercetătorii în lucrare. Totuși, echipa subliniază că absența dovezilor genetice pentru tifos nu exclude posibilitatea ca boala să fi fost prezentă: datele provin dintr-un eșantion redus, de doar 13 indivizi. Peste 3.000 de trupuri au fost descoperite în gropi comune la Vilnius, în Lituania, în anul 2001.

Alți cercetători au remarcat că mai multe boli se potrivesc cu simptomele istorice descrise în documente, inclusiv tifosul.

Tifosul rămâne o posibilă explicație

Mulți dintre soldați au fost îngropați în uniforme, alături de caii lor, dar fără arme, ceea ce sugerează că nu au murit în luptă, explică Barbieri și echipa sa.

„Pentru a înțelege pe deplin spectrul bolilor epidemice care au afectat armata napoleoniană în timpul retragerii din Rusia, va fi nevoie de analizarea unui număr mult mai mare de mostre. În lumina rezultatelor noastre, un scenariu plauzibil pentru moartea acestor soldați ar include o combinație de epuizare fizică, frig extrem și mai multe boli, printre care paratifosul și febra recurentă transmisă prin păduchi”, scriu autorii.

Lucrarea a fost publicată pe platforma bioRxiv, în așteptarea unei evaluări oficiale.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii din China au descoperit o nouă specie de dinozaur care ciripea la fel ca păsările

Mormânt etrusc intact cu peste 100 de artefacte, descoperit în Italia

Ce legendă ascundea o tăbliță sumeriană de 4.400 de ani?

Regina Sobekneferu, prima femeie recunoscută oficial ca faraon. A condus un Egipt în declin