O falie ascunsă sub Canada, ignorată timp de decenii, ar putea fi capabilă să producă un cutremur masiv, potrivit unor cercetări recente.
O falie ascunsă sub Canada, falia Tintina, care se întinde pe aproximativ 1.000 de kilometri, din Columbia Britanică până în Alaska, era considerată inactivă de cel puțin 40 de milioane de ani. Acum, oamenii de știință afirmă că, în ultimele 2,6 milioane de ani, aceasta a produs rupturi majore și că ar putea face acest lucru din nou.
Studiul, condus de cercetători de la Universitatea din Victoria (UVic), Canada, a identificat un sector de 130 de kilometri din apropiere de Dawson City, unde mai multe cutremure vechi și-au lăsat urmele în peisaj. Echipa a folosit date topografice de înaltă rezoluție, obținute din satelit, de la aeronave și drone, pentru a detecta escarpe tectonice (creste înguste formate prin deplasarea solului în timpul cutremurelor) ascunse până acum sub păduri dese și depuneri glaciare.
„Datele Lidar și imaginile satelitare sunt extrem de importante pentru acest tip de cercetare și au revoluționat domeniul paleoseismologiei. Există numeroase cazuri, în Canada și în alte părți, unde astfel de tehnologii au permis descoperirea unor falii necunoscute anterior”, a declarat autorul principal, Theron Finley.
Analizând cât de mult au fost deplasate formele de relief, oamenii de știință au reconstituit activitatea recentă a faliei. Structuri glaciare vechi de 2,6 milioane de ani au fost deplasate lateral cu aproximativ 1 kilometru, iar formațiuni vechi de 132.000 de ani au fost mutate cu 75 de metri. În schimb, formele de relief vechi de doar 12.000 de ani nu prezintă nicio deplasare.
Această perioadă lungă de liniște nu este neapărat o veste bună. Pe baza unei rate anuale de acumulare a tensiunilor tectonice de 0,2-0,8 milimetri, cercetătorii estimează că, de la ultimul cutremur major, falia a acumulat un „deficit de deplasare” de circa 6 metri. „Deși observațiile noastre arată un deficit semnificativ, nu știm încă cu precizie cât de des au loc astfel de rupturi mari pe falia Tintina. În acest moment, nu putem spune dacă o nouă ruptură este probabilă în viitorul apropiat sau peste mii de ani”, a precizat Finley, citat de Space.com.
Pentru a înțelege mai bine frecvența cutremurelor mari în zonă, cercetătorii plănuiesc să sape un șanț paleoseismic care să traverseze falia, pentru a analiza straturile de sedimente deplasate și a data cutremurele anterioare. Falia Tintina este de tip „strike-slip” dreapta-laterală, la fel ca falia San Andreas, din California, ceea ce înseamnă că cele două blocuri de teren alunecă orizontal unul pe lângă celălalt. Acest tip de falie poate produce, într-un singur eveniment, deplasări bruște de câțiva metri, eliberând o cantitate uriașă de energie acumulată.
Totuși, Finley a subliniat că, deși falia Tintina are o lungime de aproximativ 1.000 de kilometri, cele mai mari rupturi de tip „strike-slip” din lume rareori depășesc 300 de kilometri. „Întreaga lungime a faliei nu s-ar rupe dintr-o singură dată. Însă descoperirile noastre justifică investigarea și a altor sectoare ale faliei, care s-ar putea dovedi active”, a explicat el.
Analiza echipei sugerează că o ruptură pe sectorul studiat ar putea depăși magnitudinea 7,5, suficient pentru a provoca seisme puternice în Dawson City, a avaria drumuri și exploatări miniere și a declanșa alunecări de teren. De altfel, alunecările Moosehide și Sunnydale din apropiere prezintă deja semne de instabilitate.
În ciuda acestor descoperiri, falia Tintina nu este listată în prezent ca sursă seismică separată în Modelul Național de Hazard Seismic al Canadei (NSHM), care stă la baza normelor de proiectare și construcție antiseismică. Conform comunicatului de presă, aceste rezultate vor fi incluse în actualizările viitoare și transmise autorităților locale pentru îmbunătățirea planurilor de urgență.
Studiul a fost publicat în revista Geophysical Research Letters.
Avertisment: Intervențiile climatice în oceane au nevoie de o guvernanță mai puternică
Test de cultură generală. Ce este efectul de seră?
Test de cultură generală. Mai putem opri schimbările climatice?
Schimbările climatice duc la apariția unor noi anotimpuri, spun cercetătorii