Efectul de seră este adesea menționat într-un context negativ, fiind asociat cu încălzirea globală, topirea ghețarilor și schimbările climatice periculoase. Totuși, în esență, efectul de seră este un fenomen natural benefic, parte esențială a echilibrului energetic al Pământului; fără el, planeta ar fi mult prea rece pentru a susține viața, similar cu Marte.
Procesul își trage numele de la serele în care plantele cresc datorită căldurii acumulate. În viața de zi cu zi, un exemplu comun este încălzirea interiorului unei mașini lăsate la soare: razele soarelui pătrund prin geamuri, încălzesc scaunele și alte suprafețe, iar o parte din căldura emisă ulterior rămâne captivă, pentru că sticla lasă să treacă mai greu radiația termică decât lumina inițială.
La scară planetară, atmosfera Pământului funcționează ca un „geam” uriaș. Aproximativ 70% din energia solară este absorbită de sol, oceane, vegetație și alte suprafețe, iar 30% este reflectată înapoi în spațiu. Suprafețele care absorb căldura o reemit sub formă de radiație infraroșie, din care o parte scapă în spațiu, dar o altă parte este reflectată înapoi de către gazele din atmosferă, precum dioxidul de carbon, metanul și vaporii de apă. Astfel, Pământul rămâne mai cald decât mediul cosmic, explică HowStuffWorks.
Fără acest efect, temperatura medie globală ar fi cu aproximativ 30°C mai scăzută, ceea ce ar face planeta aproape nelocuibilă. Marte, cu o atmosferă foarte subțire, nu reține suficientă căldură și rămâne extrem de rece.
Problema actuală este dezechilibrul creat de activitățile umane. De la Revoluția Industrială, arderea combustibililor fosili și defrișările au crescut nivelul de CO₂ din atmosferă de la circa 280 părți per milion (ppm) înainte de 1800, la circa 420 ppm în 2023. Rezultatul: o creștere medie de aproximativ 1°C a temperaturii globale față de era preindustrială, ceea ce deja generează topirea calotelor glaciare, creșterea nivelului mărilor, fenomene meteo extreme și pierderea habitatelor naturale.
În timp ce efectul de seră este vital pentru viață, un „efect de seră scăpat de sub control”, adică o atmosferă care reține prea multă căldură, duce la încălzire globală și la schimbări climatice cu consecințe grave. Acorduri internaționale precum Protocolul de la Kyoto și Acordul de la Paris încearcă să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, însă rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a evita un dezastru climatic.
Căldura extremă ar putea declanșa o criză de sănătate mintală în deceniile următoare
Oamenii de știință au reușit să afle de ce un deșert uriaș devine verde
Fenomenul La Niña, declarat „mort” după doar câteva luni. Ce s-a întâmplat de fapt?
Poluarea cu medicamente din ape schimbă comportamentul somonilor