„Apneea socială”, fenomenul apărut mai ales în weekend

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Relaxarea de la finalul săptămânii ar putea avea consecințe mai serioase decât o simplă mahmureală. O nouă cercetare arată că severitatea apneei obstructive în somn (OSA) crește în weekend, posibil din cauza consumului mai ridicat de alcool și tutun sau a schimbărilor de ritm al somnului.

Apneea obstructivă în somn este caracterizată prin opriri complete ale respirației sau reducerea fluxului de aer, cauzate de relaxarea mușchilor gâtului care îngustează căile respiratorii. Afecțiunea este mai frecventă la persoanele vârstnice și la cele supraponderale și este asociată cu riscuri crescute de hipertensiune, accident vascular cerebral, diabet de tip 2, dar și cu scăderea calității vieții, potrivit The Guardian.

• Mamele ar putea deține secretul longevității umane, indică un nou studiu
• Mușchii își amintesc perioadele de inactivitate, iar îmbătrânirea agravează acest lucru

O echipă condusă de profesorul Danny Eckert de la Flinders University (Australia) a analizat date anonimizate de la 70.052 de persoane, majoritatea bărbați de vârstă mijlocie și supraponderali, care utilizau un senzor de somn plasat sub saltea. Toți participanții aveau cel puțin 28 de măsurători pe an și înregistrau în medie cinci sau mai multe întreruperi respiratorii pe oră de somn.

Rezultatele arată că probabilitatea de a dezvolta o formă moderată sau severă de OSA (15 sau mai multe întreruperi respiratorii pe oră) era cu 18% mai mare sâmbăta, comparativ cu miercurea. Creșterea a fost mai pronunțată la bărbați și la persoanele sub 60 de ani.

De asemenea, „somnul de recuperare” în weekend, mai lung cu cel puțin 45 de minute față de media săptămânală, a fost asociat cu o probabilitate cu 47% mai mare de OSA moderată sau severă. Așa-numitul „jetlag social”, adică decalajul de cel puțin 60 de minute între orele de culcare și trezire din weekend față de restul săptămânii, a crescut riscul cu 38%.

Fenomenul, denumit „apnee socială”

Cercetătorii au denumit fenomenul „apnee socială”, sugerând că stilul de viață din weekend (consum crescut de alcool și tutun, nerespectarea tratamentului cu aparate CPAP, schimbarea programului de somn) ar putea explica agravarea simptomelor.

Dr. Sriram Iyer, consultant NHS în pneumologie și somnologie, a apreciat raționamentul echipei ca fiind „perfect rezonabil”. La rândul său, chirurgul ORL și specialist în somn Ryan Chin Taw Cheong, de la Cleveland Clinic Londra, a subliniat dimensiunea unică a studiului și a amintit că factori precum fumatul și alcoolul sunt recunoscuți pentru agravarea simptomelor.

„Oricât de mult am încerca să tratăm medical această afecțiune, dacă un pacient consumă mult alcool sau fumează intens, eforturile medicale vor fi doar o picătură într-un ocean”, a spus Cheong.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Socializarea din facultate: Nu popularitatea contează, ci înțelegerea rețelei de prieteni

Cum a modificat social media ideea de frumusețe?

De la dopamină la depresie: Efectele ascunse ale social media asupra sănătății mintale

O societate antică din Anzi folosea halucinogene pentru a stabili ordinea socială, sugerează noi descoperiri