Dinții unei vaci oferă indicii despre transportul pietrelor de la Stonehenge

Un molar provenit din maxilarul unei vaci, descoperit lângă intrarea în Stonehenge și datat între anii 2995–2900 î.Hr., ar putea aduce noi dovezi despre modul în care blocurile uriașe de piatră au fost transportate din Țara Galilor până pe Câmpia Salisbury, la aproximativ 200 km distanță.

Analizele efectuate pe dinte arată că animalul își are originea în Țara Galilor, întărind ipoteza potrivit cărora vitele ar fi putut fi folosite drept animale de povară în transportul megalitelor, potrivit The Guardian.

• Legendele uitate care au modelat miturile arturiene: Iosif din Arimateea și primii Vânători ai Graalului
• Un bazin roman monumental, ascuns timp de 2.000 de ani, a fost dezgropat lângă Roma

Descoperit acum un secol, molarul a ridicat întrebări cu privire la motivul pentru care a fost plasat acolo. Cercetătorii de la British Geological Survey, Cardiff University și University College London au descoperit în dinte urme de izotopi de plumb care indică roci paleozoice, precum cele din care sunt alcătuite pietrele albăstrui din Țara Galilor.

„Țara Galilor este însă cea mai apropiată sursă”

„Foarte devreme în viață, vaca a incorporat plumb provenit din roci de peste 400 de milioane de ani. Aceste roci se găsesc în principal în Țara Galilor, dar și în Lake District și Scoția. Țara Galilor este însă cea mai apropiată sursă, ceea ce sugerează că animalul și-a început viața acolo”, explică prof. Jane Evans, cercetător asociat la BGS.

Maxilarul a fost depus intenționat într-o zonă specifică a primului cerc al monumentului. „Acest lucru implică un ritual. Întrebarea este: a venit acest animal împreună cu oamenii care au transportat pietrele sau cel puțin cu primele migrații din Țara Galilor spre Anglia?”, adaugă Evans.

Până de curând, nu existau dovezi care să arate că vitele erau folosite la tracțiune în Neolitic. Totuși, studii recente asupra structurii picioarelor unor bovine sugerează că ar fi putut fi utilizate astfel.

„Se potrivește bine în această narațiune”, spune Evans. Chiar dacă vacile nu erau folosite direct, boii asociați ar fi putut fi implicați.

Dieta vacii varia cu anotimpurile

„Nu știu cât timp ia să aduce pietrele din Țara Galilor, dar trebuie să te hrănești pe drum, ceea ce implică o logistică uriașă”, a adăugat cercetătoarea.

Analizele izotopice au arătat și că dieta vacii varia cu anotimpurile (frunze iarna, pășune vara) sugerând fie migrația sezonieră, fie transportul furajului.

Rămâne incert dacă animalul a ajuns viu la Stonehenge sau dacă oasele au fost aduse ulterior, dar specialiștii cred că vaca avea o semnificație ritualică pentru comunitatea care a ridicat primele structuri ale monumentului.

Profesorul Michael Parker Pearson consideră descoperirea „încă o dovadă fascinantă a legăturii Stonehenge cu sud-vestul Țării Galilor” și subliniază „posibilitatea tentantă ca vitele să fi ajutat la transportul pietrelor”.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un studiu răspunde la întrebarea: cum au fost transportați megaliții de la Stonehenge?

O amprentă găsită la Stonehenge schimbă tot ce știam despre originile sale misterioase

„Stonehenge-ul din Sahara” a fost construit cu mii de ani înaintea celui din Anglia

De ce a fost ridicat Stonehenge? Iată ce spun cele mai recente cercetări!