„Eliminarea supremă”: Canibalii neolitici din Spania își devorau adversarii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Canibalii neolitici din Spania își devorau adversarii. Rămășițele a ceea ce pare a fi întreaga componență a unei familii au fost descoperite într-o peșteră neolitică din nordul Spaniei, iar dovezile sugerează că acești oameni au fost victime ale unui act de canibalism. Potrivit cercetătorilor, gestul barbar nu a avut legătură nici cu foametea, nici cu vreo practică religioasă, ci pare să fi fost motivat de conflict și de dorința de a extermina un clan inamic.

Canibalii neolitici din Spania își devorau adversarii. Descoperirea a fost făcută în peștera El Mirador, situată în Sierra de Atapuerca, o zonă cu o istorie lungă de canibalism ce datează dinainte de epoca neanderthalienilor.

• Bere veche de 2.300 de ani, găsită într-un mormânt din nordul Chinei
• A reuşit ce niciun alt domnitor român nu izbutise până atunci. Momentul care a marcat pentru…

„Odată cu această nouă descoperire, Atapuerca are acum trei cazuri cunoscute de canibalism preistoric, dintre care unul, la Gran Dolina, datând de aproximativ 900.000 de ani, este cel mai vechi exemplu cunoscut din istoria umanității”, a declarat Francesc Marginedas, de la Institutul Catalan de Paleoecologie Umană și Evoluție Socială (IPHES).

Canibalii neolitici din Spania își devorau inamicii

Între anii 4.100 și 4.600 î.Hr., șase persoane din Epoca Bronzului au fost de asemenea devorate în aceeași peșteră, ceea ce sugerează că practica canibalismului s-a repetat de-a lungul mileniilor. Acum, Marginedas și colegii săi au identificat rămășițele a cel puțin 11 persoane consumate acolo între anii 5.709 și 5.573 î.Hr.

Cercetătorii au analizat 650 de fragmente osoase bine conservate, aparținându-i unui grup format din copii și adulți. Pe 222 dintre oase au fost identificate urme de incinerare, iar 69 prezentau semne clare de tranșare. Alte 132 fragmente arătau urme de tăiere sau zdrobire, unele purtând chiar și mușcături produse de dinți umani. „Dovezile susțin existența unui proces complet de tranșare, care a inclus extragerea cărnii, a viscerelor, a măduvei osoase și a creierului”, scriu autorii în studiu.

Aceștia susțin că actul de canibalism nu pare să fi fost o tradiție funerară, ci un caz izolat petrecut spre sfârșitul locuirii neolitice a peșterii. De asemenea, s-a exclus ipoteza unei crize alimentare, deoarece nu există dovezi ale unei penurii de hrană în regiune, iar niciunul dintre schelete nu prezintă semne de patologii metabolice asociate cu foametea, notează IFL Science.

Canibalismul de război

Prin urmare, autorii studiului consideră că este vorba despre un caz de „canibalism de război”, în care victimele, probabil o familie nucleară sau extinsă, au fost ucise într-un singur atac de către un grup vecin sau străin. Ipoteza este susținută și de alte masacre neolitice documentate în Germania, Franța și Spania, unde familii întregi, inclusiv copii, au fost canibalizate, similar cazului de la El Mirador.

Autorul studiului, Antonio Rodríguez-Hidalgo a sugerat că aceste masacre sângeroase reflectă un context de conflict generalizat în perioada neolitică, „în care dușmanii puteau fi consumați ca o formă extremă de eliminare”.

La rândul său, Marginedas a explicat că aceste descoperiri oferă o perspectivă valoroasă asupra contextului social și cultural al comunităților neolitice din Sierra de Atapuerca. „Ele scot la iveală o realitate marcată de violență interpersonală și, posibil, conflicte organizate ce implicau consumarea inamicilor”, spune el.

„Este important să subliniem că perioada neolitică din Europa nu a fost una uniform pașnică. Pe lângă El Mirador, alte două contexte neolitice de canibalism asociat cu războiul au fost identificate: Herxheim, Germania, și Fontbrégoua, Franța”, a adăugat Marginedas.

Potrivit cercetătorilor, Neoliticul este tot mai des recunoscut drept o perioadă de instabilitate și conflicte, iar episoadele de violență și canibalism ar putea reflecta tulburările sociale care au însoțit tranziția de la vânătoare și cules la agricultură.

Studiul a fost publicat în revista Scientific Reports.

Vă recomandăm să citiți și:

Dinții fosilizați de dinozauri dezvăluie ce mâncau acești giganți antici

O rudă antică a omului își devora copiii, dezvăluie un os cervical vechi de 850.000 de ani

Cercetătorii din China au descoperit o nouă specie de dinozaur care ciripea la fel ca păsările

Mormânt etrusc intact cu peste 100 de artefacte, descoperit în Italia