Un studiu susține că alimentele ultra-procesate nu sunt atât de nocive pe cât credeam

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Într-un nou studiu, cercetătorii au analizat impactul alimentelor ultra-procesate (AUP) asupra sănătății noastre. Oamenii de știință s-au întrebat, astfel, ce anume face ca oamenii să prefere un aliment? Și ce îi determină să mănânce în exces?

Echipa a studiat peste 3.000 de adulți din Marea Britanie și răspunsurile lor la peste 400 de alimente obișnuite. Ceea ce au descoperit contestă narațiunea simplistă despre AUP-uri și oferă o cale mai nuanțată.

Două idei sunt adesea estompate în discursul nutrițional: plăcerea față de un aliment și supraalimentarea hedonică (mâncatul de plăcere, mai degrabă decât de foame). Plăcerea ține de gust.

Supraalimentarea hedonică se referă la continuarea mâncatului pentru că alimentul se simte bine. Ele sunt înrudite, dar nu identice. Mulți oameni plac terciul de ovăz, dar rareori se supraalimentează cu el. Ciocolata, biscuiții și înghețata, pe de altă parte, se află pe ambele liste.

Echipa a realizat trei studii online ample în care participanții au evaluat fotografii cu porții de alimente nebranduite, indicând cât de mult le plac și cât de probabil este să se supraalimenteze cu ele. Alimentele erau produse recunoscute dintr-un coș de cumpărături tipic din Marea Britanie: cartofi la cuptor, mere, tăiței, plăcintă cu carne de vită, fursecuri — peste 400 în total.

Percepția și rolul său

Au comparat apoi aceste răspunsuri cu trei lucruri: conținutul nutrițional al alimentelor (grăsimi, zahăr, fibre, densitate energetică), clasificarea lor ca ultra-procesate de către sistemul Nova — o metodă de clasificare a alimentelor care le grupează în funcție de gradul și scopul procesării lor — și modul în care oamenii le percepeau (dulci, grase, procesate, sănătoase etc.).

Unele descoperiri erau așteptate: oamenilor le plăceau alimentele pe care le mâncau des, iar alimentele cu densitate calorică ridicată erau mai susceptibile de a duce la supraalimentare.

Dar cea mai surprinzătoare perspectivă a venit din rolul convingerilor și percepțiilor. Conținutul de nutrienți a contat — oamenii au evaluat alimentele bogate în grăsimi și carbohidrați ca fiind mai plăcute, iar pe cele cu puține fibre și multe calorii ca fiind mai „predispuse la exces”. Dar ceea ce oamenii credeau despre aliment a contat, de asemenea, foarte mult.

Perceperea unui aliment ca fiind dulce, gras sau foarte procesat a crescut probabilitatea de a mânca în exces, indiferent de conținutul său nutrițional real. Alimentele considerate a fi amare sau bogate în fibre au avut efectul opus.

Pe scurt: felul în care gândim despre alimente ne afectează modul în care le mâncăm, la fel de mult ca și ceea ce conțin ele de fapt.

Bogate în calorii, sărace în fibre și ușor de consumat în exces

În ciuda examinării intense, clasificarea unui aliment ca „ultra-procesat” a adăugat foarte puțin la modelele predictive. Odată ce s-a luat în considerare conținutul de nutrienți și percepțiile despre alimente, clasificarea Nova a explicat mai puțin de 2% din variația în ceea ce privește plăcerea și doar 4% în ceea ce privește supraalimentarea.

Asta nu înseamnă că toate AUP-urile sunt inofensive. Multe sunt bogate în calorii, sărace în fibre și ușor de consumat în exces. Dar eticheta de AUP este un instrument simplist. Ea pune în aceeași oală băuturile răcoritoare cu zahăr, cerealele, batoanele proteice și alternativele de carne vegană.

Unele dintre aceste produse pot fi mai puțin sănătoase, dar altele pot fi utile — în special pentru adulții în vârstă cu apetit scăzut, persoanele cu diete restrictive sau cei care caută nutriție convenabilă, scrie MedicalXpress.

Așadar, bazarea pe etichetele de AUP pentru a elabora politici ar putea avea consecințe negative. Etichetele de avertizare ar putea îndepărta oamenii de alimente care sunt de fapt benefice, cum ar fi cerealele integrale, sau ar putea crea confuzie cu privire la ceea ce este cu adevărat nesănătos.

Cercetătorii notează că unele AUP-uri merită, într-adevăr, atenție. Ele au o densitate calorică mare, sunt comercializate agresiv și adesea vândute în porții supradimensionate.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Alimentele ultra-procesate cresc anxietatea. Ce arată un nou studiu?

Cât de mult afectează alimentele ultra-procesate sănătatea? Mai multă chimie decât mâncare

Alimentele „ultra-procesate”, asociate cu îmbătrânirea avansată la nivel celular

Simpla senzația de foame ar putea fi suficientă pentru a încetini procesul de îmbătrânire