Celebrul asteroid Ryugu continuă să ofere oamenilor de știință informații cruciale despre trecutul său acvatic.
Folosind un eșantion minuscul, de doar 80 de miligrame, provenit de la acest asteroid din apropierea Pământului, cercetătorii au descoperit dovezi că apă lichidă s-a aflat în interiorul rocii mult mai recent decât se credea posibil.
Rezultatele sugerează că asteroidul „părinte” al lui Ryugu a găzduit apă lichidă pentru o perioadă incredibil de lungă, fără să se evapore, să degaje gaze sau să reacționeze chimic cu mineralele.
„A fost o surpriză autentică!”, spune geochimistul Tsuyoshi Iizuka de la Universitatea din Tokyo. „Am descoperit că Ryugu a păstrat o arhivă intactă a activității apei, dovadă că fluidele au circulat prin rocile sale mult mai târziu decât ne așteptam.”
Înainte să ia naștere ca asteroid independent, Ryugu a fost parte dintr-un planetezimale – „sămânța” unei viitoare planetă – care se forma la marginea Sistemului Solar acum aproximativ 4,565 miliarde de ani.
Acest corp înghețat, alcătuit din praf și gheață, pare să se fi dezghețat la un miliard de ani după formare. Este posibil ca dezghețarea să fi avut loc în urma unei coliziuni, care a fracturat și încălzit corpul, topind gheața îngropată și permițând apei să circule, scrie ScienceAlert.
Aceeași coliziune – sau o alta ulterioară – ar fi putut să „spargă” protoplaneta ca pe un balon cu apă, trimițând asteroizi plini de lichid spre Sistemul Solar interior. Dacă scenariul este corect, atunci astfel de corpuri ar fi putut livra pe Pământ de două până la trei ori mai multă apă decât sugerează modelele standard.
Faptul că regiunile interne ale Sistemului Solar timpuriu par să fi avut prea puțină umiditate a fost mereu o problemă pentru ipoteza conform căreia asteroizii au adus apa pe Pământ.
Ryugu ar putea fi piesa lipsă din puzzle. Și nu este singurul asteroid care sfidează așteptările despre felul în care apa poate rezista pe corpuri stâncoase fără atmosferă protectoare.
„Ideea că obiecte precum Ryugu au păstrat gheață atât de mult timp este remarcabilă”, afirmă Iizuka. „Sugerează că blocurile de construcție ale Pământului erau mult mai bogate în apă decât am crezut. Aceasta ne obligă să regândim condițiile inițiale ale sistemului hidric al planetei noastre.”
Arhiva chimică a lui Ryugu se bazează pe decalajul radioactiv al lutețiului-176 (176Lu) către hafniu-176 (176Hf). Atunci când există apă lichidă, procesul de dezintegrare este perturbat. În eșantioanele de la Ryugu, raportul dintre 176Lu și 176Hf era complet diferit de cel al meteoriților căzuți pe Pământ.
„A trebuit să excludem cu mare atenție alte explicații posibile și, în final, am concluzionat că sistemul Lu-Hf a fost perturbat de un flux de lichide apărut târziu”, spune Iizuka.
Astăzi, Ryugu este complet uscat, dar compunerea sa chimică dezvăluie povești despre condițiile Sistemului Solar timpuriu. Ipoteza conform căreia asteroizii ar fi adus apa pe Pământ s-ar putea dovedi, astfel, corectă.
Studiul a fost publicat în revista Nature.
Asteroizii Bennu și Ryugu ar putea proveni din aceeași lume distrusă
Mostrele extrase de pe asteroidul Ryugu, contaminate la scurt timp după ce au ajuns pe Pământ
Oamenii de știință au descoperit ARN și vitamina B3 în praful asteroidului Ryugu
Asteroidul Ryugu ne ajută să aflăm cum s-a format Sistemul Solar