8 sfaturi pentru rutina de dimineață. Ce să nu faci niciodată imediat ce te-ai trezit?

Pentru cei care nu sunt persoane matinale, poate fi destul de obositor să audă despre rutinele matinale ale altor oameni. Celebritățile, politicienii și capii industriei sunt deosebit de insuportabili.

Dimineața bine mediatizată și destul de extremă a actorului Mark Wahlberg începe la 2:30 cu rugăciuni, antrenamente și recuperare în camera criogenică, toate la un loc.

• De ce au scăzut prețurile biletelor de tren în Spania?
• Apa de la robinet din Aeroportul Henri Coandă, potabilă și sigură pentru pasageri

Șeful Apple, Tim Cook, este cunoscut pentru faptul că trimite e-mailuri de serviciu înainte de ora 5 dimineața, scrie BBC Science Focus.

Între alarmele de la 4 dimineața, sucurile super verzi și suplimentele alimentare atât de numeroase încât ar putea fi considerate arhitectură, mentalitatea „trezirea și la treabă” a devenit mai degrabă o legendă decât un program matinal care poate fi respectat.

Totuși, o dimineață plină de scopuri poate face bine. Cercetările arată, de exemplu, că exercițiile fizice înainte de micul dejun ard mai multe grăsimi, îmbunătățesc răspunsul organismului la insulină și reduc riscul de diabet și boli de inimă.

Cum arată o dimineață sănătoasă și realistă? Iată opt sfaturi simple, susținute de cercetări, pentru a începe ziua în mod inteligent.

1. Nu încercați să vă treziți foarte devreme

Ora naturală de trezire diferă în funcție de cronotip și vârstă. Forțarea trezirii înainte de ritmul intern duce la privare de somn și la „jet lag social”, un dezechilibru între programul impus și ceasul biologic. Cercetările arată că această desincronizare crește riscul de obezitate și boli de inimă.

2. Trezește-te la aceeași oră în fiecare zi

Ritmul regulat somn-veghe este esențial pentru sănătate. Trezirea la aceeași oră, inclusiv în weekend, stabilizează starea de spirit, reduce stresul și îmbunătățește performanțele cognitive și fizice. Dereglările frecvente ale orelor de trezire sunt asociate cu efecte negative, mai ales la persoanele nocturne obligate să se trezească devreme.

3. Nu vă epuizați corpul cu exerciții fizice intense

Exercițiile de intensitate ridicată sunt eficiente pentru fitness, dar dimineața devreme pot provoca oboseală, nu energie. Practicate între miezul nopții și ora 6, pot întârzia ceasul biologic cu aproximativ 40 de minute, ceea ce modifică momentul natural al somnului și duce la nevoia de a adormi și trezi mai târziu.

4. Faceți exerciții fizice moderate, de preferință în aer liber”

Activitățile moderate de 20-60 de minute cresc nivelul de energie comparativ cu repausul. Plimbările energice, joggingul sau mișcarea care permite conversația sunt eficiente. Lumina naturală de dimineață reglează melatonina și serotonina, îmbunătățind somnul, starea de spirit și vigilența. Minimum 20 de minute în aer liber au efecte semnificative.

5. Nu investiți într-o cameră criogenică!

Crioterapia poate reduce inflamația și îmbunătăți somnul, dar camerele criogenice sunt costisitoare și nepractice. O alternativă simplă este dușul rece, care poate îmbunătăți răspunsul la insulină, poate stimula metabolismul, poate reduce stresul și poate crește activarea mentală. Efectele asupra imunității sunt confirmate de studii, iar expunerea scurtă este suficientă.

6. Nu consumați cofeină pe stomacul gol!

Cofeina, consumată înainte de a mânca, poate crește glicemia și rezistența la insulină și poate provoca neliniște și disconfort digestiv. După mâncare, efectele negative dispar aproape complet, iar beneficiile cognitive și cardiovasculare rămân valabile.

7. Nu beți suc de țelină

Sucul de țelină are puțini nutrienți și nu conține fibre. Caloriile lichide sunt digerate rapid, ceea ce readuce foamea. Săritul peste micul dejun poate afecta imunitatea și poate crește inflamația. Micul dejun bogat în fibre și proteine scade mortalitatea generală, crește sațietatea și îmbunătățește concentrarea. Exemple simple: fasole cu pâine integrală.

8. Nu lua telefonul imediat ce te trezești

Verificarea telefonului dimineața crește anxietatea, pesimismul și vulnerabilitatea la conținut negativ. În loc, o activitate mentală scurtă – mindfulness, jurnal, puzzle sau lectură – stimulează atenția și poate crește rezerva cognitivă, încetinind declinul asociat vârstei.