Ce s-a întâmplat cu o stea gigantă roșie după ce „a înghițit” o planetă?

Ce a pățit o stea care și-a „mâncat” o planetă? Steaua gigantă roşie Kepler-56 are o rotație neobișnuită, iar motivul ar putea fi că a „înghițit” una dintre planetele sale.

Kepler-56 are deja două exoplanete cunoscute, dar acestea ar fi putut avea un „frate pierdut”, concluzionează Takato Tokuno, doctorand la Universitatea din Tokyo (Japonia), după ce a analizat proprietățile ciudate ale stelei.

• Cât de sănătos este un pahar de vin în fiecare zi?
• Marte are o influență surprinzătoare asupra climei Pământului

Ce a pățit o stea care și-a „mâncat” o planetă? Un aspect bizar este că stratul exterior al stelei se rotește extrem de rapid, de aproximativ 10 ori mai repede decât ar fi normal pentru o gigantă roșie. În plus, nucleul stelei nu este aliniat cu atmosfera sa, iar axele de rotație ale celor două regiuni sunt diferite. Ar fi ca și cum scoarța Pământului s-ar roti mai repede și în altă direcție decât mantaua sa.

Ce a pățit o stea care și-a „mâncat” o planetă?

O explicație simplă ar fi că exoplanetele cunoscute ar fi de vină. Planetele mari pot trage de stelele-mamă, așa cum Jupiter face ca Soarele să „tremure”, și pot provoca mici „maree” care transferă energie rotativă către atmosfera stelei. Dacă aceste planete nu sunt aliniate cu axa de rotație a stelei, pot apărea dezechilibre între nucleu și atmosferă, scrie Space.com.

Totuși, Tokuno a observat că acest scenariu nu este realist, pentru că ar necesita o eficiență mult mai mare a acestor transferuri de energie decât se observă în alte sisteme.

O explicație mai probabilă este că steaua a „devorat” o planetă. Când o stea înghite o planetă, rotația sa se modifică, la fel cum un meteorit uriaș care lovește Pământul ar transfera energie și ar accelera rotația planetei. Dacă impactul s-a produs sub un unghi neobișnuit, el poate explica și alinierea greșită dintre nucleu și atmosferă.

De ce alte explicații nu stau în picioare?

Într-o lucrare publicată pe arXiv, Tokuno calculează că planeta „nefericită” ar fi trebuit să aibă între jumătate și de două ori masa lui Jupiter și o perioadă orbitală cuprinsă între una și șase zile, caracteristice „Jupiterilor fierbinți” care se apropie de destinul lor final.

Există și varianta că steaua s-a născut cu o rotație rapidă, dar acest lucru nu explică dezechilibrul dintre nucleu și atmosferă și ridică întrebarea: de ce s-ar fi născut așa rapidă? O posibilitate este că a „înghițit” o planetă în „tinerețe”, nu aproape de sfârșitul vieții.

Astronomii abia încep să descifreze relațiile complexe și uneori violente dintre planete și stelele lor-mamă. Fiecare nouă descoperire, oricât de spectaculoasă sau sumbră ar fi, ne ajută să înțelegem mai bine ciclurile de viață planetare.

Vă recomandăm să citiți și:

Telescopul Webb a descoperit o planetă din carbon care nu ar trebui să existe

Ce substanță a fost detectată în gazul din jurul obiectului interstelar 3I/ATLAS?

Oamenii de știință au aflat în sfârșit cum au fost create șanțurile misterioase de pe Marte

Cercetătorii au văzut pentru prima dată cum se formează inele în jurul unui obiect din Sistemul Solar