Pe măsură ce misteriosul vizitator interstelar 3I/ATLAS traversează cu viteză sistemul nostru solar, astronomii se grăbesc să îl studieze mai atent. O nouă imagine prezintă semne de activitate pe 3I/ATLAS.
Obiectul, despre care majoritatea specialiștilor cred că este o cometă, va avea cea mai apropiată trecere pe lângă Pământ în decembrie, iar pe lângă Jupiter, în martie anul viitor. Deși a fost observat direct cu telescoape de la sol și din spațiu, multe întrebări rămân fără răspuns: din ce este format? Cât de mare este? Și cum a ajuns aici?
În noiembrie, Agenția Spațială Europeană a folosit cinci dintre instrumentele științifice ale sondei sale Jupiter Icy Moons Explorer (JUICE) pentru a obține date noi despre compoziția și comportamentul obiectului. JUICE a efectuat în august un survol al planetei Venus pentru a căpăta viteză, în cadrul călătoriei sale de zece ani către lunile înghețate ale lui Jupiter. Iar o imagine de la această sondă prezintă semne de activitate pe 3I/ATLAS.
În timp ce oamenii de știință așteaptă setul complet de date, camera de navigație a sondei, NavCam, a surprins pe 2 noiembrie o imagine preliminară a acestui vizitator extrem de rar. Fotografia a fost făcută cu două zile înainte de cel mai apropiat punct dintre sondă și 3I/ATLAS, aproximativ 66 de milioane de kilometri, și la scurt timp după ce obiectul trecuse prin periheliu, adică punctul cel mai apropiat de Soare. Potrivit agenției, cercetătorii au fost „surprinși” să îl găsească „înconjurat de semne de activitate”, pe măsură ce radiația solară îl încălzea.
„Deși datele de la instrumentele științifice vor ajunge pe Pământ abia în februarie 2026, echipa JUICE nu a putut aștepta atât de mult”, a transmis ESA. NavCam nu este concepută pentru imagini astronomice de înaltă rezoluție, rolul ei principal fiind navigarea în apropierea lunilor înghețate ale lui Jupiter în 2031. Totuși, chiar și cu doar un sfert dintr-o imagine, cercetătorii au putut distinge clar coma obiectului 3I/ATLAS, aureola luminoasă de gaz și praf care îi înconjoară nucleul.
Imaginea a dezvăluit și „indiciul a două cozi”, după cum a precizat ESA: o „coadă de plasmă”, formată din gaz ionizat, și o „coadă de praf”, mai greu de observat, alcătuită, în cazul cometelor din sistemul nostru solar, din particule microscopice, comparabile ca mărime cu fumul. Prima se orientează de regulă în direcția opusă Soarelui, în timp ce a doua se curbează în urma traiectoriei cometei, scrie Futurism.
Pe măsură ce 3I/ATLAS se apropia de periheliu în octombrie, astronomii au observat o creștere semnificativă a cozii de plasmă, un comportament obișnuit la o cometă expusă unui nivel intens de radiație solară, care determină sublimarea ghețurilor.
În cazul lui 3I/ATLAS, avem de-a face cu o ocazie extrem de rară de a studia spațiul interstelar, acesta fiind abia al treilea obiect provenit dintr-un alt sistem stelar care este observat vreodată în trecere prin sistemul nostru solar.
Instrumentele sondei JUICE vor putea oferi imagini multispectrale și hiperspectrale de înaltă rezoluție, date în ultraviolet și unde submilimetrice, precum și măsurători ale particulelor din jurul obiectului, ceea ce ar putea dezvălui în curând natura sa reală.
Totuși, cercetătorii vor avea nevoie de răbdare: datele vor ajunge abia la finalul lunii februarie, întârzierea fiind cauzată de faptul că JUICE folosește „antena principală cu câștig mare drept scut termic pentru a se proteja de Soare, rămânând să trimită date prin antena medie, mult mai lent”, după cum a explicat ESA.
Telescopul Webb a descoperit un pod cosmic care leagă două galaxii pitice
Telescopul Webb a descoperit o galaxie spirală masivă de la începuturile Universului
Albert Einstein a avut dreptate: Timpul se scurge mai repede pe planeta Marte!