Albinele primesc o șansă în plus: un nou supliment creat pentru a stopa declinul coloniilor

Declinul global al albinelor a devenit una dintre cele mai mari provocări ecologice ale prezentului, cu efecte directe asupra securității alimentare. Pentru a contracara pierderea accelerată a coloniilor, cercetătorii de la Universitatea Oxford au creat un supliment nutritiv special conceput pentru a fortifica sănătatea albinelor și a le îmbunătăți șansele de supraviețuire. Într-un moment în care ecosistemele se schimbă rapid, iar insectele polenizatoare sunt tot mai vulnerabile, această descoperire ar putea reprezenta un pas decisiv în protejarea lor.

În ultimii ani, specialiștii au avertizat că albinele melifere trec printr-un colaps sever al coloniilor, cu repercusiuni majore asupra agriculturii. În Statele Unite, de exemplu, polenizarea realizată de albine susține culturi evaluate la peste 15 miliarde de dolari anual. Totuși, pierderile estimate pentru 2025 ar putea ajunge la 70% din coloniile comerciale. La baza declinului se află o combinație de factori: schimbările climatice, utilizarea intensă a pesticidelor, bolile, paraziții și, nu în ultimul rând, reducerea diversității plantelor sălbatice, care furnizează polenul bogat în nutrienți atât de necesar coloniilor.

• Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
• Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela

Pentru a înțelege impactul noii descoperiri, trebuie analizat modul în care albinele își obțin nutrienții. Ele depind de un polen variat, din care extrag steroli – lipide esențiale pentru dezvoltarea și funcționarea lor. În sezonul rece, când florile dispar, albinele consumă mierea acumulată în timpul verii, ceea ce le asigură un aport suficient de substanțe nutritive. Însă, în condițiile în care apicultorii recoltează prea multă miere sau mediul nu mai oferă polen diversificat, se apelează la suplimente artificiale. Problema este că aceste formule conțin proteine, zaharuri și uleiuri, dar nu și sterolii necesari. Practic, coloniile primesc un substitut incomplet, insuficient pentru menținerea sănătății pe termen lung.

În acest punct intervine cercetarea coordonată de Geraldine Wright, entomolog la Universitatea Oxford, și Phil Stevenson, chimist la Universitatea Greenwich. Analizând țesuturile albinelor, echipa a identificat șase steroli indispensabili pentru dezvoltarea lor. Ulterior, cercetătorii au modificat genetic o drojdie alimentară sigură, Yarrowia lipolytica, astfel încât aceasta să producă sterolii necesari. Rezultatul a fost un supliment nutritiv îmbogățit, introdus apoi în hrana experimentală a coloniilor.

Testele, desfășurate pe parcursul a trei luni, au oferit rezultate spectaculoase. În stupii care au primit noul „superaliment”, de 15 ori mai multe larve au reușit să ajungă în stadiul de pupă – etapa imediat anterioară maturității – comparativ cu coloniile hrănite cu suplimente clasice. Mai mult, albinele din grupul experimental au manifestat un comportament îmbunătățit în ceea ce privește îngrijirea puietului, sugerând o reziliență generală mai crescută. Analizele au arătat că sterolii regăsiți în larvele acestor albine erau identici cu cei întâlniți în coloniile care se hrănesc exclusiv din natură, ceea ce confirmă că suplimentul reușește să imite eficient procesul natural.

Impactul potențial al acestei descoperiri depășește însă sfera coloniilor comerciale. Numărul mare de stupi utilizați în agricultură pune presiune pe resursele naturale de polen, ceea ce poate reduce hrana disponibilă pentru polenizatorii sălbatici – de la bondari la albinele native din America de Nord. Nu trebuie uitat că albinele melifere nu sunt originare de pe acest continent; ele au fost introduse de coloniștii europeni în secolul al XVII-lea și, treptat, au devenit un pilon al agriculturii, dar și competitori direcți ai speciilor native.

De aceea, autorii studiului propun ca suplimentul să fie adaptat și pentru alte specii de polenizatori, creând „superalimente” dedicate fiecăreia dintre ele. Într-un scenariu ideal, tehnologia ar putea contribui nu doar la stabilizarea coloniilor comerciale, ci și la protejarea biodiversității, reducând competiția pentru resurse și oferind un sprijin real polenizatorilor aflați în declin.

Entuziasmul este vizibil și în rândul apicultorilor. Simon Noble, apicultor comercial citat de revista Country Living, consideră că invenția ar putea schimba semnificativ modul în care sunt sprijinite coloniile. Totuși, el avertizează că suplimentul nu trebuie privit ca o soluție completă. Problemele de fond rămân: pierderea habitatelor naturale, utilizarea pesticidelor și instabilitatea climatică afectează întregul lanț al polenizatorilor, nu doar stupii administrați de oameni.

În concluzie, suplimentul dezvoltat de cercetătorii britanici nu este o „baghetă magică”, ci mai degrabă o piesă importantă într-un puzzle amplu. Supraviețuirea albinelor și a celorlalți polenizatori necesită un efort comun: protejarea biodiversității, reducerea substanțelor toxice din agricultură, refacerea habitatelor și folosirea responsabilă a descoperirilor științifice. Totuși, faptul că cercetarea reușește să ofere soluții inovatoare într-un moment de criză ecologică reprezintă un semnal de speranță. „Superhrana” pentru albine demonstrează că, în ciuda provocărilor, există încă modalități eficiente de a proteja micile creaturi de care depind culturile, ecosistemele și, în ultimă instanță, viața noastră de zi cu zi.

Surse:

https://www.smithsonianmag.com/smart-news/researchers-develop-a-superfood-for-honeybees-to-fight-the-drastic-decline-of-their-colonies-180987234/

https://www.ukri.org/news/engineered-superfood-boosts-bee-colony-growth/

https://www.countryliving.com/uk/wildlife/a65860366/superfood-declining-honeybees-why-not-enough/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au învățat albinele „să citească” codul Morse

Test de cultură generală. Ce-ar fi dacă nu ar mai exista albine?

Albinele au atacat mai mulți oameni într-un oraș din Franța

Misterul inteligenței albinelor descifrat de Felicity Muth. Cum reginele bumblebee ne învață despre gândirea animalelor