Telescopul Spațial James Webb a găsit dovezi că unele exoplanete s-ar fi format ca niște planete obișnuite, nu ca niște stele eșuate.
Un sistem stelar îndepărtat, cu patru giganți gazoși de dimensiuni enorme, a scos la iveală o surpriză majoră. Datorită capacităților avansate ale telescopului JWST, astronomii au detectat sulf în atmosferele acestora, un indiciu chimic care sugerează că aceste planete s-au format la fel ca Jupiter, prin acumularea lentă a unor nuclee solide.
Descoperirea este neașteptată, deoarece aceste lumi sunt mult mai mari și orbitează la distanțe mult mai mari de steaua lor decât permiteau modelele teoretice anterioare.
Giganții gazoși sunt planete imense, compuse în principal din hidrogen și heliu. În sistemul solar, Jupiter și Saturn sunt exemple clasice.
Dincolo de vecinătatea noastră, astronomii au identificat exoplanete gazoase mult mai masive, care încep să semene cu piticele brune, obiecte substelare numite „stele eșuate”, deoarece nu au masa necesară pentru a declanșa fuziunea hidrogenului, scrie Sciencedaily.
Până acum, oamenii de știință credeau că planetele nu pot deveni atât de mari prin acreția nucleului la distanțe atât de mari, deoarece discul de gaz s-ar fi dispersat înainte ca procesul să fie finalizat.
Echipa de cercetători, condusă de Jean-Baptiste Ruffio de la UC San Diego, a folosit spectroscopia JWST pentru a analiza atmosfera acestor planete. În loc să se bazeze pe apă sau monoxid de carbon, cercetătorii s-au concentrat pe elemente refractare, precum sulful.
„Odată cu detectarea sulfului, putem deduce că planetele din sistemul HR 8799 s-au format probabil într-un mod similar cu Jupiter, în ciuda faptului că sunt de cinci până la zece ori mai masive, ceea ce a fost neașteptat”, a declarat Ruffio.
Detectarea hidrogenului sulfurat pe planeta HR 8799 c (și probabil pe celelalte două planete interioare) demonstrează că acestea conțin mai multe elemente grele decât steaua lor gazdă. Acest lucru confirmă că s-au format prin procese planetare (acumulare de materie solidă), nu prin colaps stelar.
Această descoperire obligă astronomii să actualizeze modelele vechi de formare a planetelor. Se pare că giganții gazoși pot dezvolta nuclee solide mult mai departe de steaua lor și la dimensiuni mult mai mari decât se credea anterior.
Cercetarea a fost publicată în jurnalul Nature Astronomy.
A fost dezvăluit secretul formării exoplanetelor de tip super-Pământ și sub-Neptun
O echipă de astronomi, printre care și o româncă, a confirmat o nouă exoplanetă gigantică rară
„Vânătorul de exoplanete” va începe să caute un alt Pământ în 2026