Care sunt efectele nefaste ale zborului spațial asupra creierului? Călătoria în spațiu este dură pentru organismul uman, iar un nou studiu arată că, după o misiune spațială, creierul se deplasează în sus și înapoi și se deformează în interiorul craniului.
Efectele nefaste ale zborului spațial asupra creierului: acesta se deplasează și se deformează. Amploarea acestor modificări a fost mai mare la cei care au petrecut mai mult timp în spațiu. Pe măsură ce NASA pregătește misiuni tot mai lungi, iar zborurile spațiale nu le mai sunt rezervate exclusiv astronauților profesioniști, aceste descoperiri devin tot mai relevante.
Pe Pământ, gravitația atrage constant fluidele din corp și creierul spre centrul planetei. În spațiu, această forță dispare. Lichidele corporale se redistribuie spre cap, motiv pentru care astronauții au adesea fața umflată. În condiții normale, creierul, lichidul cefalorahidian și țesuturile din jur ajung la un echilibru stabil. În microgravitație, acest echilibru se modifică.
Fără gravitația care să îl tragă în jos, creierul „plutește” în interiorul craniului și este supus unor forțe exercitate de țesuturile moi și de structura osoasă. Studiile anterioare au arătat că, după zboruri spațiale, creierul pare poziționat mai sus în craniu.
Însă majoritatea acestor cercetări au analizat creierul ca un întreg, folosind valori medii, ceea ce poate ascunde efecte importante în regiuni specifice.
Obiectivul oamenilor de știință a fost să analizeze mai detaliat aceste schimbări. Aceștia au examinat imagini RMN ale creierului de la 26 de astronauți care au petrecut diferite perioade în spațiu, de la câteva săptămâni la peste un an. Pentru a urmări mișcarea creierului, cercetătorii au aliniat structura craniului în scanările realizate înainte și după misiuni.
Această comparație le-a permis să măsoare modul în care creierul s-a deplasat în raport cu craniul. În loc să trateze creierul ca pe un singur bloc, l-au împărțit în peste 100 de regiuni și au urmărit deplasarea fiecăreia. Astfel, au identificat tipare care nu erau vizibile în analizele globale.
Cercetătorii au constatat că, în mod constant, creierul s-a deplasat în sus și înapoi după revenirea din spațiu. Cu cât durata misiunii a fost mai mare, cu atât deplasarea a fost mai pronunțată, notează ScienceAlert.
Un rezultat remarcabil a apărut la astronauții care au petrecut aproximativ un an la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS). În cazul lor, anumite regiuni din partea superioară a creierului s-au deplasat în sus cu peste 2 milimetri, în timp ce restul creierului s-a mișcat foarte puțin.
Deși 2 milimetri pot părea puțini, în spațiul restrâns al craniului această distanță este semnificativă. Regiunile implicate în mișcare și în procesarea senzațiilor au prezentat cele mai mari modificări. Structurile de pe cele două emisfere s-au deplasat spre linia mediană, în direcții opuse pentru fiecare parte a creierului. Aceste mișcări opuse se anulează în mediile globale, ceea ce explică de ce studiile anterioare nu le-au detectat.
Majoritatea modificărilor și deformărilor au revenit treptat la normal în decurs de șase luni de la întoarcerea pe Pământ. Deplasarea înapoi a prezentat o recuperare mai redusă, probabil pentru că gravitația acționează în jos, nu înainte, ceea ce înseamnă că unele efecte pot persista mai mult.
Programul Artemis va inaugura o nouă eră a explorării spațiale, iar înțelegerea modului în care reacționează creierul va ajuta la evaluarea riscurilor pe termen lung și la dezvoltarea unor măsuri de protecție.
Rezultatele acestui studiu nu spun că oamenii nu ar trebui să călătorească în spațiu. Deși s-a observat că deplasările mai mari ale unei regiuni implicate în procesarea senzorială s-au corelat cu modificări ale echilibrului după misiune, membrii echipajului nu au prezentat simptome evidente, precum dureri de cap sau „ceață mintală”, asociate cu aceste schimbări.
Descoperirile nu indică riscuri imediate pentru sănătate. Înțelegerea modului în care creierul se deplasează în condiții de microgravitație și cum își revine ulterior îi ajută pe cercetători să înțeleagă mai bine efectele asupra fiziologiei umane și să proiecteze misiuni spațiale mai sigure.
Studiul a fost publicat în PNAS Neuroscience.
Test de cultură generală. Care material prețios nu este atât de rar pe cât crede lumea?
Telescopul Hubble a surprins ultima suflare a unei stele aflate pe moarte
Mostrele selenare colectate de China indică un eveniment colosal care a schimbat Luna pe vecie