Cum a devenit un show de modă parte din problema pe care voia, de fapt, să o schimbe

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

La mijlocul anilor 2000, o emisiune promitea să zdruncine industria modei și să redefinească standardele de frumusețe. America’s Next Top Model a devenit rapid un fenomen global, difuzat în 170 de țări, și a propus o formulă aparent progresistă: diversitate rasială, concurente queer și trans, modele plus-size.

Astăzi, însă, moștenirea show-ului este reevaluată într-un registru mult mai critic. O nouă serie Netflix, Reality Check, analizează în detaliu ce s-a întâmplat dincolo de lumina reflectoarelor și ridică întrebări incomode despre abuz, umilire și exploatare.

• Marius Băcilă, invitat la „Podcast cu Prioritate” #104 by ProMotor. Discuții despre siguranța pe motocicletă, tehnici…
• Anghel Damian: De la secretele din spatele fenomenului „Clanul”, la viața de familie alături de Theo…

Un moment devenit viral sintetizează ambivalența producției: furia prezentatoarei Tyra Banks la adresa concurentei Tiffany Richardson.

„Am mers prea departe. Mi-am pierdut controlul”, admite astăzi, potrivit The Guardian.

Docuseria reamintește însă că incidentele nu s-au limitat la un moment de furie. Concurente tinere, unele de doar 18 ani, au fost supuse unor „transformări” forțate, comentarii despre greutate, umilințe publice sau episoade controversate precum „race-swapping”, în care participantele erau machiate pentru a imita alte rase.

„Au făcut aceste fete praf”, spune o voce din montajul seriei. Unul dintre cele mai grave cazuri este cel al lui Shandi Sullivan, care afirmă că o interacțiune prezentată drept „indiscreție” a fost, de fapt, agresiune sexuală, în timp ce camerele au continuat să filmeze.

„A fost o linie roșie depășită în multe feluri”, declară unul dintre realizatori.

Contextul cultural al anilor 2000 explică parțial excesele: reality TV-ul era în „vestul sălbatic”, iar body-shaming-ul era aproape normă.

„Conceptul de a spune cuiva că este prea grasă nici măcar nu era perceput ca insultă atunci”, afirmă co-regizorul Daniel Sivan.

Banks invocă și presiunea publicului: „Voi cereați asta. Spectatorii voiau mai mult și mai mult.”

Totuși, seria Netflix arată că, deși emisiunea a deschis dialogul pentru diversitate, a perpetuat simultan aceleași standarde toxice pe care pretindea că le contestă.

„Sper că, dacă va fi relansat, accentul va fi pus pe personalitate, nu pe aspect”, spune Sivan.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Fenomen cultural: cum revine la modă mâncarea tradițională a clasei muncitoare

Moda face un pas înapoi: Industria revine la idealul trupurilor foarte slabe

John Malkovich, singurul actor de la Hollywood care a devenit și creator de modă

Noua modă printre cimpanzei: animalele se afișează cu iarbă în urechi și alte orificii