După ani de eforturi pentru diversitate și incluziune corporală, industria modei pare să fi revenit la vechile standarde de siluetă. Un nou raport al Vogue Business arată că 97% dintre modelele care au defilat la prezentările de primăvară 2025 au avut măsuri standard. Doar 0,9% dintre modele au fost plus-size, iar 2% mid-size.
„Este cel mai scăzut procent de diversitate corporală de când am început analiza, acum doi ani și jumătate”, afirmă Elektra Kotsoni, directoarea editorială adjunctă a Vogue Business.
Situația este „îngrijorătoare”, spune ea, mai ales că doar patru dintre cele 55 de branduri care au defilat la Milano au inclus modele cu forme diferite, potrivit The Guardian.
Anna Shillinglaw, fondatoarea agenției Milk Management, confirmă tendința: „Mișcarea pentru pozitivitate corporală câștigase teren, iar modelele curvy apăreau în aceleași show-uri ca și cele standard. Acum, industria a făcut literalmente un pas complet înapoi.”
Un factor major este boomul medicamentelor pentru slăbit pe bază de GLP-1, precum Ozempic, devenite extrem de populare printre vedete și influenceri. Inițial destinate tratamentului diabetului, aceste medicamente sunt folosite acum pentru pierdere rapidă în greutate, normalizând din nou idealul corpului foarte slab.
Psihoterapeuta Susie Orbach descrie fenomenul drept „cea mai recentă comercializare a corpului uman”. În paralel, cresc cererile pentru proceduri estetice extreme, precum operațiile de „talie Barbie”, care implică fracturi controlate ale coastelor pentru reducerea circumferinței.
„Ne tratăm corpurile ca pe produse, nu ca pe ființe vii”, avertizează Orbach.
Între 2011 și 2017, industria părea să intre într-o „eră de aur” a diversității, cu apariții constante ale modelelor Paloma Elsesser, Precious Lee și Jill Kortleve. Astăzi, însă, acestea defilează în tot mai puține show-uri, un semn clar al reculului.
„Se simte că modelele plus-size sunt folosite doar pentru titluri de presă”, spune modelul și activista Felicity Hayward.
Presiunea nu afectează doar modelele cu forme, ci și cele standard: dimensiunile mostrelor de haine devin tot mai mici, crescând tensiunea în industrie.
„Modelele nu stabilesc mărimile, ele doar se adaptează”, subliniază Shillinglaw.
Tendința se reflectă și în retail: mai multe branduri, precum H&M și River Island, au mutat colecțiile plus-size exclusiv online, reducând vizibilitatea acestor clienți, deși piața plus-size din Marea Britanie depășește 4 miliarde de lire anual.
Tom Ford, cel mai renumit regizor din branșa creatorilor de modă. De la Gucci la propriul imperiu
Giorgio Armani, cel mai bogat creator de modă din lume
Cine se ducea la Operă la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru că „așa cerea moda”?