Cum s-a format Marele Canion al Atlanticului? Se întinde pe 500 de kilometri de-a lungul fundului mării!

Depresiunea King, situată la aproximativ 1.000 de kilometri de coasta Portugaliei, este supranumită și „Marele Canion al Atlanticului” datorită dimensiunilor sale vaste, iar un nou studiu detaliază forțele monumentale care au dus la formarea sa.

Experții au dezbătut îndelung modul în care s-a format această rețea gigantică de tranșee și bazine, care se întinde pe aproximativ 500 de kilometri de-a lungul fundului mării. O explicație plauzibilă era că aceste trăsături au fost pur și simplu rezultatul distanțării scoarței oceanice.

• Păsările dispar în ritm accelerat în trei zone critice
• Este adevărat că molizii pot prezice eclipsele solare? Nici cercetătorii nu sunt siguri!

Cercetătorii din spatele noului studiu, conduși de o echipă de la Centrul GEOMAR Helmholtz pentru Cercetări Oceanice din Germania, au dorit să privească mai de aproape, iar ei susțin că realitatea este mult mai complicată.

Pe baza unor noi seturi de date cuprinzătoare, echipa sugerează că o combinație între slăbirea scoarței cauzată de căldura unei coloane de magmă existente și presiunea imensă a unei granițe temporare între plăcile tectonice a dus la formarea complexului în acest punct.

„Cercetătorii au bănuit de mult timp că procesele tectonice au jucat un rol central în formarea sa”, spune geologul marin Antje Dürkefälden de la GEOMAR. „Rezultatele noastre explică acum pentru prima dată de ce această structură remarcabilă s-a dezvoltat exact în această locație.”

Forțe monumentale

Cercetătorii au folosit sonare de înaltă rezoluție pentru a mapa zona, apoi au colectat mostre de rocă vulcanică din diverse puncte ale depresiunii pentru a le analiza compoziția chimică, ceea ce a dezvăluit vârsta și originea acestora. Au fost făcute mai multe descoperiri noi: în primul rând, echipa a reușit să estimeze mai precis când a fost creat complexul, plasând evenimentul acum 37 până la 24 de milioane de ani.

De asemenea, au găsit dovezi solide ale unei granițe între plăci care a trecut prin regiune, creând fosa și apoi deplasându-se mai departe. Cercetătorii cred că de-a lungul acestei granițe au avut loc procesele cheie de întindere și fracturare.

Motivul principal pentru care granița plăcii a urmat această rută specifică a fost probabil coloana de magmă existentă în zonă, care a ghidat granița și efectele sale de fracturare pe calea celei mai mici rezistențe, determinând locul unde a prins formă, scrie ScienceAlert.

O adevărată coloană de magmă

„Această scoarță îngroșată și încălzită poate să fi făcut regiunea mai slabă din punct de vedere mecanic, astfel încât granița plăcii s-a deplasat preferențial aici”, explică geologul marin Jörg Geldmacher de la GEOMAR.

Totuși, oricât de colosale au fost forțele tectonice aici, ele nu au fost suficient de puternice sau de susținute pentru a crea o creastă de expansiune a fundului mării completă, precum Dorsala Atlantică, au concluzionat cercetătorii.

„Când granița plăcii s-a mutat ulterior mai la sud, spre Azorele de astăzi, formarea depresiunii King s-a oprit”, spune Geldmacher.

Locația temporară a graniței plăcii și coloana de magmă reprezintă un scenariu neobișnuit pentru formarea sa, iar aceste noi detalii pot servi acum ca bază pentru viitoare studii ale acestui fenomen subacvatic.

Indicii despre cum se formează rețelele de canioane subacvatice

Există, de asemenea, legături cu restul planetei, deoarece cercetătorii cred că fluxul magmatic identificat a fost o ramură timpurie a coloanei de magmă din Azore, care este activă în prezent la aproximativ 700 de kilometri spre sud.

Riftul Terceira din regiunea Azore este un sistem comparabil de tranșee aflate în prezent în formare, sugerează echipa, potrivindu-se cu King ca activitate și dimensiune.

Dacă această comparație este corectă, ea le poate oferi oamenilor de știință un exemplu rar, „viu”, despre modul în care se formează aceste rețele incredibile de canioane subacvatice și cum sunt ele influențate de forțele de suprafață și de căldura care urcă din adâncurile Pământului.

Cercetarea a fost publicată în jurnalul Geochemistry, Geophysics, Geosystems.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Povestea tribului care trăiește de mai bine de 1.000 de ani în Marele Canion

Fosilele uimitoare din Marele Canion dezvăluie experimentele bizare ale evoluției

Supraviețuire ca prin miracol la Marele Canion! Un adolescent a căzut 30 de metri în gol

„Exploratorul” care a găsit mumii în Marele Canion