NASA se pregătește să trimită din nou astronauți spre Lună, pentru prima dată după mai bine de 50 de ani, prin misiunea Artemis 2, un pas important în explorarea umană a satelitului nostru natural. Dar cine a fost Artemis, de fapt?
Programul Artemis își trage numele din mitologia greacă, de la zeița Lunii și a naturii sălbatice. El reprezintă cea mai ambițioasă inițiativă de explorare umană a NASA de la programul Apollo (seria de misiuni care a dus pentru prima dată oameni pe suprafața Lunii) încoace. Artemis 2, prima misiune cu echipaj uman din cadrul acestui program, va trimite patru astronauți într-un zbor de aproximativ 10 zile în jurul Lunii, urmând o traiectorie de tip „free-return”, care îi va aduce înapoi pe Pământ.
Împreună, Artemis și Apollo creează o legătură simbolică, dar și concretă, între trecutul și viitorul zborurilor spațiale. Spre deosebire de Apollo, care a vizat misiuni de scurtă durată, Artemis își propune să stabilească o prezență umană de lungă durată pe și în jurul Lunii. NASA intenționează să exploreze regiuni noi, în special în apropierea polului sud selenar, unde gheața de apă ar putea susține viitoare baze și chiar misiuni către Marte.
Cine a fost Artemis? În entuziasmul legat de planurile agenției spațiale, semnificația numelor și a figurilor mitologice din spatele lor este adesea trecută cu vederea. În mitologia greacă, Artemis este sora geamănă a lui Apollo și zeița Lunii, a vânătorii și a locurilor sălbatice. În mitologia romană, ea este cunoscută sub numele de Diana. Este fiica lui Zeus, conducătorul zeilor, și a zeiței Leto.
Artemis este adesea descrisă ca fiind independentă, protectoare și profund legată de natură, trăsături care reflectă viziunea NASA asupra unui program selenar sustenabil și orientat spre explorarea unor teritorii necunoscute. De obicei, zeița este reprezentată cu un arc, iar uneori cu o torță.
Dacă misiunile Apollo au avut loc în apropierea ecuatorului selenar, Artemis 3 și misiunile ulterioare vor ajunge mult mai spre sud decât orice misiune umană anterioară, explorând cratere aflate permanent în umbră și peisaje complet noi. Asocierea zeiței cu protecția și regenerarea se regăsește și în accentul pus de NASA pe sustenabilitate, colaborări internaționale și explorare pe termen lung.
NASA a subliniat și importanța simbolică a lui Artemis ca figură feminină, în concordanță cu obiectivul programului de a trimite prima femeie pe Lună. Fratele geamăn al zeiței, Apollo, este zeul soarelui, al luminii, muzicii și profeției. În istoria explorării spațiale, numele său este legat de programul NASA desfășurat între 1961 și 1972, care a culminat cu șase aselenizări reușite.
Misiunile Apollo au demonstrat că oamenii pot călători către o altă lume, pot lucra acolo și se pot întoarce în siguranță, o realizare tehnologică și culturală definitorie pentru o întreagă generație. Aselenizarea misiunii Apollo 11 din 1969 rămâne unul dintre cele mai emblematice momente din istoria omenirii, simbolizând dorința de explorare, ambiția și ingeniozitatea, subliniază Space.com.
Legătura dintre Apollo și Artemis nu este doar poetică. În mitologie, cei doi gemeni reprezintă echilibrul dintre zi și noapte, dintre soare și lună. În explorarea spațială, Apollo simbolizează ceea ce omenirea a realizat deja, iar Artemis ceea ce urmează. În prezent, Artemis 2 se pregătește să ducă din nou astronauți spre Lună, NASA vizând data de 1 aprilie pentru lansare, în funcție de condițiile tehnice și meteorologice.
Dacă Apollo a deschis drumul către Lună, programul Artemis duce mai departe această moștenire, cu scopul de a extinde explorarea umană și de a stabili o prezență durabilă dincolo de Pământ.
Gruparea secretă din care făcea parte Ion Creangă: „Mă leg pe suflet şi pe Dumnezeu”
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Ziua în care s-a deschis oficial cel mai vechi muzeu din România