Schimbările climatice alterează praful saharian, iar Europa are de suferit

Schimbările climatice alterează praful saharian, iar Europa are de suferit. În ultimii ani, locuitorii din Spania, Franța, Marea Britanie și nu numai au privit cerul și au observat un fenomen neobișnuit: răsărituri portocalii intense și un cer acoperit de o ceață gălbuie. Aceste episoade aduc uneori așa-numita „ploaie de sânge”, o precipitație încărcată cu praf roșiatic care lasă un strat fin pe mașini și ferestre.

Aceste fenomene sunt cauzate de norii de praf proveniți din Deșertul Sahara, care pot călători mii de kilometri peste Marea Mediterană. Pe măsură ce schimbările climatice alterează praful saharian, Europa se confruntă tot mai des cu efectele acestui fenomen.

• Albinele și păsările colibri beau alcool în fiecare zi
• Se pare că și veverițele sunt pretențioase la mâncare, nu doar oamenii

Sahara produce peste jumătate din praful atmosferic de la nivel global. În condiții de căldură, secetă și vânt puternic, particulele sunt ridicate la altitudini mari și transportate pe distanțe continentale. Deși o mare parte ajunge în Americi, o parte se deplasează spre nord, în special între februarie și iunie. Unele episoade recente au ajuns până în Marea Nordului și Scandinavia.

Iată modul în care schimbările climatice alterează praful saharian!

Legătura dintre încălzirea globală și aceste furtuni de praf este complexă. Temperaturile mai ridicate usucă solul și accelerează deșertificarea, facilitând ridicarea particulelor. În scenarii extreme, cantitatea de praf saharian ar putea crește cu 40-60% până la sfârșitul secolului. Totuși, evoluția depinde și de vânturi: în ultimele două decenii, unele furtuni au devenit mai rare sau mai slabe, parțial datorită creșterii vegetației în regiunea Sahel și a schimbărilor climatice la scară largă.

Impactul asupra Europei nu este doar vizual. Praful saharian afectează calitatea aerului, crescând nivelul particulelor fine (PM10), care pot pătrunde adânc în plămâni și pot declanșa astm sau probleme cardiovasculare. În țări precum Spania și Italia, studiile sugerează că acest praf ar putea contribui la până la 44% dintre decesele asociate poluării cu PM10.

Efectele nu se opresc aici. Depus pe zăpada din Alpi, praful întunecă suprafața și accelerează topirea. De asemenea, reduce eficiența panourilor solare și afectează transportul aerian și rutier prin scăderea vizibilității.

Ce putem face pentru a combate fenomenul?

Pentru a limita fenomenul, soluțiile trebuie aplicate atât la sursă, cât și în zonele afectate. În Sahara, este esențială protejarea solului: supra-pășunatul, barajele și abandonarea terenurilor pot agrava problema. Refacerea vegetației și protejarea „biocrustei”, un strat fragil de microorganisme care stabilizează solul, sunt măsuri importante, subliniază Phys.org.

În Europa, accentul cade pe prevenție. Sistemele de avertizare pot anticipa aceste episoade cu până la 15 zile înainte, permițându-le autorităților să emită recomandări pentru populația vulnerabilă. Măsurile simple, precum îmbunătățirea ventilației clădirilor sau extinderea spațiilor verzi urbane, pot reduce expunerea.

În viitor, „centura de praf” a Saharei va rămâne un indicator vizibil al stării planetei. Însă tehnologia nu este suficientă: fiind un fenomen transfrontalier, gestionarea lui necesită cooperare internațională și politici comune între Europa și Africa. Dacă cerurile portocalii vor rămâne o raritate sau vor deveni o normalitate depinde de cât de serios va fi tratat acest risc comun.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Pot animalele să prezică vremea?

Cercetătorii au descoperit că anotimpurile Pământului sunt ciudat de desincronizate

„Apogeul extincției” este aproape: Pământul va pierde 3.000 de ghețari pe an

Everest, Chimborazo, Mauna Kea: care este cu adevărat cel mai înalt munte din lume?