Cum ne influențează vârsta mai mult decât credem

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Felul în care privim îmbătrânirea este, de multe ori, și o chestiune care ne influențează sănătatea și longevitatea. Potrivit unui raport al Organizația Mondială a Sănătății, ageismul (discriminarea bazată pe vârstă) „poate schimba modul în care ne percepem pe noi înșine” și reprezintă o barieră majoră în calea unei societăți echitabile.

Fenomenul nu afectează doar vârstnicii, deși aceștia sunt cei mai expuși. În Marea Britanie, o persoană din trei declară că a experimentat discriminare legată de vârstă, iar în SUA, 93% dintre adulții între 50 și 80 de ani spun că s-au confruntat cu forme cotidiene de ageism. Mai subtil, acesta poate fi interiorizat, devenind parte din modul în care oamenii își definesc propriile limite, notează BBC.

„Partea interesantă este că persoana care manifestă ageism va ajunge, la rândul ei, să îmbătrânească. Este o problemă foarte personală, dar oamenii nu o recunosc ca atare”, spune cercetătorul Parminder Raina.

De fapt, prejudecățile legate de vârstă apar devreme, chiar din copilărie, fiind influențate de familie, media și stereotipuri sociale. Limbajul joacă un rol aici, de exemplu, expresii precum „tsunami gri” sugerează că îmbătrânirea este o problemă.

„Tsunamiul este o forță distructivă. Îmbătrânirea nu este. Este, de fapt, o realizare remarcabilă a sistemului modern de sănătate publică”, subliniază Raina.

Aceste percepții pot deveni o profeție. Conform teoriei „încorporării stereotipurilor”, oamenii ajung să creadă că sunt limitați de vârstă și își reduc implicarea în activități, chiar dacă sunt capabili.

Psihologul Hannah Swift explică: „Dacă suntem conștienți că vom fi judecați prin prisma vârstei, apare anxietatea, iar performanța scade.”

Realitatea contrazice însă aceste stereotipuri. Majoritatea persoanelor în vârstă sunt active, independente și implicate în comunitate.

„Nu există limite pentru ceea ce pot face oamenii”, afirmă Raina.

Mai mult, studiile arată că percepțiile pozitive asupra îmbătrânirii au efecte: persoanele care privesc vârsta într-un mod optimist trăiesc, în medie, cu șapte ani și jumătate mai mult.

Ageismul influențează și identitatea socială. Normele despre „ce este potrivit pentru o anumită vârstă” (de la haine la activități) pot exclude și stigmatiza.

Există însă și modele culturale pozitive. În Japonia, Ziua Respectului pentru Vârstnici celebrează contribuția acestora, iar în multe comunități tradiționale, bătrânii sunt considerați păstrători ai înțelepciunii.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum să-ți testezi singur longevitatea? Iată 4 exerciții simple care ne arată vârsta reală!

Un obicei simplu și ieftin poate proteja creierul de declinul legat de vârstă

Expresiile folosite de oamenii în vârsta care par imposibil de înțeles pentru noua generație

Vegetarienii au șanse mai mici să trăiască până la vârsta de 100 de ani, indică un studiu