Un nou studiu privind schimbările luminii artificiale pe timpul nopții arată că situația este mult mai complexă decât se credea. Deși, la nivel global, poluarea luminoasă a crescut, la scară mică evoluțiile sunt foarte diferite.
O echipă internațională, condusă de Tian Li și Zhe Zhu, de la University of Connecticut (SUA), a analizat 1,16 milioane de imagini satelitare zilnice, acoperind zonele locuite ale planetei. Suprafața studiată a fost de aproximativ 3,51 milioane de kilometri pătrați.
Rezultatele confirmă tendința generală: între 2014 și 2022, poluarea luminoasă a crescut cu 16%, un ritm mai rapid decât creșterea populației. Însă această medie ascunde variații importante.
Potrivit lui Christopher Kyba, de la Ruhr-Universität Bochum (Germania), până acum lipsea analiza detaliată la scară mică. La nivel global, s-a înregistrat o creștere de 34% a luminii, compensată parțial de o scădere de 18% în alte zone.
Distribuția schimbărilor este neuniformă: 51% din suprafață a avut modificări treptate; 14% a înregistrat schimbări bruște; iar 35% a prezentat o combinație a celor două.
Creșterile bruște sunt asociate cu șantiere sau proiecte intens iluminate, în timp ce scăderile bruște pot fi legate de crize energetice, conflicte sau alte perturbări sociale. Cercetătorii au analizat datele la nivel de „pixel” pentru a înțelege mai precis aceste evoluții.
Un aspect important este că nu toate zonele devin mai luminoase. Regiunile izolate, slab populate sau ariile naturale protejate au rămas relativ stabile în ceea ce privește poluarea luminoasă, scrie IFL Science.
Studiul evidențiază atât importanța monitorizării Pământului din spațiu, cât și limitările acesteia. Observațiile nocturne se bazează pe doar câțiva sateliți de înaltă rezoluție (în principal americani și chinezi), spre deosebire de monitorizarea diurnă, care este mult mai bine dezvoltată.
În ultimele decenii, poluarea luminoasă a crescut semnificativ, în parte din cauza utilizării LED-urilor eficiente energetic. Lumina artificială afectează ecosistemele și poate influența sănătatea umană, fiind asociată inclusiv cu afecțiuni grave precum boala Alzheimer.
Studiul a fost publicat în revista Nature.
Lacul din Canada care este pe cât de colorat, pe atât de urât mirositor
De ce copacii din pădurile tropicale din Panama își lungesc rădăcinile?
Muntele Vinicunca din Peru este o minunăție a naturii în culorile curcubeului
Criza climatică, la firul ierbii: Cum s-au schimbat viețile oamenilor din SUA