Poluarea luminoasă urbană modifică hormonii nocturni ai rechinilor

Lumina artificială provenită din marile orașe de coastă poate perturba hormonii nocturni ai rechinilor, potrivit unui nou studiu, care oferă pentru prima dată măsurători ale melatoninei (un hormon legat de ritmurile biologice) la rechinii sălbatici.

Poluarea luminoasă urbană modifică hormonii nocturni ai rechinilor. Cercetarea arată că rechinii care trăiesc în ape de coastă puternic iluminate, în apropierea zonelor urbane mari, au niveluri nocturne de melatonină diferite față de cei din medii mai întunecate și mai puțin dezvoltate.

• O expediție la mare adâncime a descoperit 25 de specii noi, printre care și o meduză…
• „Bijuteria” de la „gâtul” unui păianjen ascunde ceva mult mai periculos

Rezultatele indică faptul că lumina artificială pe timp de noapte, o formă de poluare adesea ignorată, poate influența prădătorii marini și ar putea avea efecte mai largi asupra ecosistemelor oceanice.

Studiul a fost publicat în Science of the Total Environment.

Poluarea luminoasă urbană modifică hormonii nocturni ai rechinilor. Ce înseamnă acest lucru?

Lumina artificială nocturnă, cunoscută sub acronimul ALAN, este unul dintre cele mai răspândite efecte ale urbanizării. Deși studiile anterioare au arătat că ALAN poate reduce nivelurile de melatonină la peștii osoși, impactul asupra rechinilor și a altor elasmobranhi nu fusese analizat până acum.

Pentru a umple acest gol, cercetătorii de la Shark Research and Conservation Program din cadrul University of Miami Rosenstiel School (SUA) au desfășurat activități de teren pe timp de noapte în largul orașului Miami, una dintre cele mai intens iluminate zone de coastă din SUA, comparând rechinii din ape urbane cu indivizi din regiuni costiere apropiate, dar mult mai întunecate.

Echipa a studiat două specii cu comportamente diferite: rechinul-doică, relativ sedentar, care rămâne mult timp în aceleași zone, și rechinul cu înotătoare negre comun, extrem de mobil, care se deplasează frecvent pe distanțe mari de-a lungul coastei.

Rezultatele au arătat un răspuns clar dependent de specie. Rechinii-doică expuși la niveluri ridicate de lumină artificială nocturnă aveau concentrații de melatonină semnificativ mai mici decât cei din zonele întunecate. În schimb, la ceilalți nu s-au observat diferențe între mediile iluminate și cele slab luminate, scrie EurekAlert.

„Aceste rezultate sugerează că expunerea la lumina artificială pe timp de noapte poate reduce nivelurile de melatonină la rechinii sălbatici, dar vulnerabilitatea depinde de comportament. Speciile care sunt rezidente în zone poluate luminos par mai susceptibile decât cele care se deplasează frecvent între habitate luminate și întunecate”, a declarat Abigail Tinari, autoarea principală a studiului.

Ce trebuie făcut?

Melatonina are un rol esențial în reglarea ritmurilor biologice zilnice și este asociată cu sănătatea generală la multe animale. Perturbarea acestui hormon a fost corelată, la oameni și la fauna terestră, cu probleme de somn și de metabolism, însă rolul său la rechini a fost până acum puțin explorat.

„Primii rechini au apărut în oceanele Pământului acum mai bine de 400 de milioane de ani. Faptul că acest studiu sugerează că rechinii ar putea răspunde similar cu oamenii subliniază importanța fundamentală a acestui proces, care este conservat de-a lungul evoluției. De asemenea, întărește îngrijorările legate de iluminatul LED, ecrane și poluarea luminoasă urbană ca factori care contribuie la boli cronice”, a spus Danielle McDonald.

Studiul oferă primele valori de referință ale melatoninei în sângele rechinilor și deschide calea pentru monitorizări viitoare, evidențiind poluarea luminoasă drept un stresor de mediu ce trebuie luat în serios, alături de amenințări mai cunoscute precum pierderea habitatelor și poluarea chimică.

Vă recomandăm să citiți și:

Scoicile trag un semnal de alarmă! Ce se întâmplă cu circulația din Atlanticul de Nord?

Pădurea amazoniană, sub asediu: Comunitățile care plătesc un preț scump pentru cererea mare de soia

Cuiburile de zăgani pot conține artefacte culturale, unele vechi chiar și de 650 de ani

Faceți cunoștință cu singurul șoarece din lume care urlă la Lună