Home » Știință » Microplastice detectate în creierul uman, inclusiv în țesuturi sănătoase

Microplastice detectate în creierul uman, inclusiv în țesuturi sănătoase

Microplastice detectate în creierul uman, inclusiv în țesuturi sănătoase
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 05.05.2026

Fragmente invizibile de plastic au fost descoperite într-un loc considerat până recent bine protejat: creierul uman. Un studiu recent arată că microplasticele și nanoplasticele sunt prezente în aproape toate probele analizate, inclusiv în țesuturi sănătoase.

Cercetarea, publicată în revista Nature Health, indică faptul că nivelurile cele mai ridicate au fost identificate în țesuturile afectate de tumori, unde concentrația a ajuns la 129 micrograme pe gram.

În cazul țesuturilor sănătoase, valorile au fost mai mici, cu o medie de aproximativ 50 de micrograme pe gram, potrivit MedicalXpress.

Cum reușesc particulele de plastic să pătrundă în creier?

Microplasticele pot ajunge în organism prin aer, alimente sau contact cu pielea. În mod normal, creierul este protejat de o barieră strictă, cunoscută drept bariera hemato-encefalică, care împiedică pătrunderea substanțelor nocive.

„Am constatat că microplasticele și nanoplasticele sunt prezente în aproape toate probele analizate, inclusiv în țesuturi sănătoase, ceea ce indică o expunere larg răspândită”, arată autorii studiului.

Pentru analiză, cercetătorii au examinat 191 de probe de țesut cerebral, folosind tehnologii avansate precum spectroscopia infraroșie și microscopia electronică. Rezultatele au arătat că particulele au fost identificate în 99,4% dintre probele bolnave și în 100% dintre cele sănătoase.

Nanoplasticele, mai mici decât microplasticele, au fost chiar mai abundente. Oamenii de știință au identificat și tipurile de materiale: PET (folosit la sticle), polietilenă (pungi de plastic), poliamidă (textile) și PVC.

Un aspect îngrijorător este distribuția neuniformă a particulelor în creierul afectat de tumori. Concentrațiile mai mari au fost găsite în apropierea formațiunilor tumorale, posibil din cauza slăbirii mecanismelor naturale de protecție.

Mai mult, analiza sugerează o posibilă legătură între microplastice și evoluția cancerului.

„Am observat că o suprafață mai mare a particulelor de microplastic este asociată cu o creștere mai rapidă a celulelor tumorale, însă acest lucru nu demonstrează o relație cauzală și necesită cercetări suplimentare”, notează cercetătorii.

Deși rezultatele nu confirmă că microplasticele provoacă boli, ele evidențiază amploarea expunerii și lipsa de date privind efectele pe termen lung. Specialiștii subliniază că este nevoie de măsuri coordonate la nivel global pentru reducerea poluării cu plastic, dar și de cercetări suplimentare pentru a înțelege impactul asupra sănătății umane.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O plantă comună din Brazilia are potențialul de a elimina microplasticele din apă

Particule care mimează microplasticele au creat rezultate fals pozitive în sute de studii, au descoperit cercetătorii

Cinci moduri în care microplasticele îți pot afecta creierul

Microplasticele din corpul uman: descoperire alarmantă sau rezultate științifice discutabile?

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un experiment cuantic neobișnuit demonstrează că „timpul negativ” nu este o simplă iluzie
Un experiment cuantic neobișnuit demonstrează că „timpul negativ” nu este o simplă iluzie
Lumea rămâne fără nisip de râu. De ce este aceasta o problemă?
Lumea rămâne fără nisip de râu. De ce este aceasta o problemă?
Un studiu a dezvăluit o „Epocă de Aur” pierdută din istoria omenirii
Un studiu a dezvăluit o „Epocă de Aur” pierdută din istoria omenirii
Cum se conservă un creier uman vechi de 10.000 de ani, în timp ce restul corpului se descompune?
Cum se conservă un creier uman vechi de 10.000 de ani, în timp ce restul corpului se descompune?
Personalitatea ta nu este atât de stabilă pe cât crezi: Iată cum te schimbi pe măsură ce îmbătrânești
Personalitatea ta nu este atât de stabilă pe cât crezi: Iată cum te schimbi pe măsură ce îmbătrânești
Două studii au dezvăluit că oamenii și șoarecii au ceva foarte important în comun
Două studii au dezvăluit că oamenii și șoarecii au ceva foarte important în comun
Sângerarea gingiilor ar putea fi un semn precoce al unei afecțiuni mult mai grave
Sângerarea gingiilor ar putea fi un semn precoce al unei afecțiuni mult mai grave
Barbarii au fost neînțeleși timp de secole, susțin cercetătorii
Barbarii au fost neînțeleși timp de secole, susțin cercetătorii
Un studiu radical sugerează că viața pe Pământ a apărut de două ori
Un studiu radical sugerează că viața pe Pământ a apărut de două ori
Suplimentele cu omega-3, o mare păcăleală? Iată ce a descoperit un studiu!
Suplimentele cu omega-3, o mare păcăleală? Iată ce a descoperit un studiu!
Vaccinurile care nu trebuie păstrate la rece, testate cu succes pentru prima dată
Vaccinurile care nu trebuie păstrate la rece, testate cu succes pentru prima dată
Seceta a scos la suprafață una dintre cele mai impresionante realizări inginerești ale Imperiului Roman
Seceta a scos la suprafață una dintre cele mai impresionante realizări inginerești ale Imperiului Roman
81 de ani de la cel de-al doilea atac nuclear lansat de americani
81 de ani de la cel de-al doilea atac nuclear lansat de americani
Câte alimente de origine vegetală ar trebui să mâncăm pe săptămână?
Câte alimente de origine vegetală ar trebui să mâncăm pe săptămână?
Fermele industriale de pui favorizează apariția unor bacterii mai periculoase
Fermele industriale de pui favorizează apariția unor bacterii mai periculoase
De ce cxercițiile clasice nu sunt cea mai bună alegere pentru un abdomen plat?
De ce cxercițiile clasice nu sunt cea mai bună alegere pentru un abdomen plat?
Consumul redus de zahăr în primii ani de viață ar putea scădea riscul de Alzheimer
Consumul redus de zahăr în primii ani de viață ar putea scădea riscul de Alzheimer
Cum arată o zi din viața unui cercetător NASA care studiază sănătatea astronauților: „Nu este o știință complicată”
Cum arată o zi din viața unui cercetător NASA care studiază sănătatea astronauților: „Nu este o știință complicată”