Cinci moduri în care microplasticele îți pot afecta creierul

Cinci moduri în care microplasticele îți pot afecta creierul. Microplasticele ar putea alimenta bolile neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson, sugerează un nou studiu care evidențiază cinci moduri prin care acestea pot declanșa inflamație și deteriorări la nivelul creierului.

Peste 57 de milioane de oameni trăiesc cu demență, iar numărul cazurilor de Alzheimer și Parkinson este în creștere accelerată. Posibilitatea ca microplasticele să agraveze sau să accelereze aceste boli reprezintă o preocupare majoră pentru sănătatea publică. Care sunt cele cinci moduri în care microplasticele îți pot afecta creierul?

Kamal Dua, profesor asociat și specialist în științe farmaceutice la University of Technology Sydney (Australia), afirmă că un adult consumă aproximativ 250 de grame de microplastice pe an, suficient cât să acopere o farfurie întinsă.

„Ingerăm microplastice dintr-o gamă largă de surse, cum ar fi fructe de mare contaminate, sare, alimente procesate, pliculețe de ceai, tocătoare din plastic, băuturi îmbuteliate în plastic și produse cultivate în sol poluat, precum și fibre provenite din covoare, praf și haine sintetice. Printre plasticele comune se numără polietilena, polipropilena, polistirenul și polietilen tereftalatul (PET). Majoritatea acestor microplastice sunt eliminate din organism, însă studiile arată că ele se acumulează în organe, inclusiv în creier”, spune Dua.

Cercetătorii au găsit cel puțin cinci moduri în care microplasticele îți pot afecta creierul

Studiul, publicat recent în Molecular and Cellular Biochemistry, este o analiză sistematică realizată de cercetători din Australia și SUA.

Cercetătorii au identificat cinci căi principale prin care microplasticele pot afecta creierul: activarea exagerată a celulelor imunitare, generarea de stres oxidativ, afectarea barierei hematoencefalice, perturbarea funcției mitocondriilor și deteriorarea neuronilor.

„Microplasticele slăbesc bariera hematoencefalică, făcând-o mai permeabilă. Odată ce se întâmplă asta, celulele imunitare și moleculele inflamatorii se activează și le provoacă și mai multe daune celulelor barierei. Organismul tratează microplasticele ca pe niște intruși, ceea ce determină celulele imunitare ale creierului să le atace. Când creierul este stresat de toxine sau poluanți, apare și stresul oxidativ”, a explicat Kamal Dua.

Microplasticele cresc cantitatea de specii reactive de oxigen, molecule instabile care distrug celulele, și în același timp slăbesc sistemele antioxidante care ar trebui să le țină sub control.

„Microplasticele interferează și cu modul în care mitocondriile produc energie, reducând cantitatea de ATP, combustibilul necesar celulelor pentru a funcționa. Această lipsă de energie slăbește activitatea neuronilor și poate în final deteriora celulele cerebrale”, a spus Dua.

Toate aceste procese se influențează reciproc, amplificând deteriorarea cerebrală.

Cum contribuie microplasticele la bolile neurodegenerative?

Studiul mai analizează modul în care microplasticele ar putea contribui la Alzheimer, prin creșterea acumulării de beta-amiloid și tau, respectiv la Parkinson, prin agregarea de α-Synuclein și afectarea neuronilor dopaminergici.

Alexander Chi Wang Siu, student la Master în Farmacie la UTS, lucrează în laboratorul profesorului Murali Dhanasekaran, de la Auburn University (SUA), pentru a înțelege mai bine efectele microplasticelor asupra celulelor cerebrale. Cercetări anterioare ale UTS au analizat modul în care microplasticele sunt inhalate și depuse în plămâni, iar dr. Paudel investighează în prezent impactul inhalării lor asupra sănătății respiratorii.

Deși dovezile indică faptul că microplasticele ar putea agrava bolile neurodegenerative, autorii subliniază că este nevoie de mai multe studii pentru a demonstra o legătură directă. Totuși, recomandă reducerea expunerii.

„Trebuie să ne schimbăm obiceiurile și să folosim mai puțin plastic. Evitați recipientele și tocătoarele din plastic, nu folosiți uscătorul (de rufe, n.r.), alegeți fibre naturale în locul celor sintetice și consumați mai puține alimente procesate și ambalate”, a spus dr. Paudel, citat de EurekAlert.

Cercetătorii speră ca aceste rezultate să contribuie la politici care să reducă producția de plastic, să îmbunătățească gestionarea deșeurilor și să limiteze riscurile pentru sănătatea publică pe termen lung.

Vă recomandăm să citiți și:

Pielea noastră are o armă secretă împotriva cancerului, însă Soarele o dezactivează

Oamenii de știință au descoperit un circuit cerebral ascuns care rescrie vederea

Gena părului roșcat ar putea explica de ce unele răni nu se vindecă niciodată

Test de cultură generală. De ce avem amprente?